FAŢADĂ | FASSADE - Hartware ...

Die Seite wird erstellt Sven-Aarge Zahn
 
WEITER LESEN
FAŢADĂ | FASSADE - Hartware ...
AUSSTELLUNGS­
MAGAZIN 2020/2

FAŢADĂ | FASSADE
Ausstellung | Expoziție
Atelier | Werkstatt
  Diskursort   | Tribună
de             discursuri
FAŢADĂ | FASSADE - Hartware ...
Ausstellungsplan | Planul
expoziției | Exhibition Plan                         Faţadă      |               Fassade   |       Façade
                                                     24 octombrie |              Oktober | October 2020
                                                            21 martie           | März | March 2021

                                      Video

                               Spațiu de lectură |       Exponatele    de         Case    |     Hausmodelle        |
                               Lesebereich |             Building                                             models
                               Reading area

                                                                            Bookshop

                                                     Intrare HMKV               Nivelul 3 Dortmunder U |
                                                     Eingangsbereich HMKV          Ebene 3 des Dortmunder U |
                                                     Entrance area HMKV          Level 3 of the Dortmunder U U
FAŢADĂ | FASSADE - Hartware ...
Inhalt | Conținut | Contents
                    4                                             44
             Cernat Siminoc                  Rroma Self-Representation Reflected
                                             in             Housing:               From
                                             Internalised Stigma to the Quest
                   12                        for Dignity | Formele de
                                             locuit        ca         reflectare       a
Fassade                               Eine   autoportretizării rromilor               De
Einleitung | Faţadă         O introducere    la       stigmatizarea         de      sine
| Façade                An introduction      la căutarea demnității                    |
     Inke Arns | Fabian Saavedra-Lara        Wohnformen als Spiegelbild der
                                             Selbstdarstellung der Rroma                 1
                                             Vom          verinnerlichten        Stigma
                   28                        zum        Streben        nach      Würde
Faţadă     | Fassade |            Façade                    Delia Grigore
            Jörg Stüdemann

                 36
The      question        of         good
living | Die Frage                  nach                        70
gutem            Wohnen                  |   Was      bisher    geschah       |
Dorința          unui              spațiu    Ce           s-a         întâmplat
de             locuit                bun     până       acum      |       What
        Karola Geiß-Netthöfel                happened         so            far
FAŢADĂ | FASSADE - Hartware ...
78                                             84                                       92                                     108
   Model          de        clădire           |   Estetica           postinternet         |   Designul intrării în HMKV | Nordstadt                    |
   Modell eines Gebäudes | Model of a building    Post-Internet-Ästhetik                  |   Gestaltung des Eingangsbereichs N o r d s t a d t
   Strada 1 Decembrie, Buzescu                    Post-Internet                   aesthetic   des       HMKV       |      Design |             Nordstadt
   România | Rumänien | Romania                                                               of the entrance area of the HMKV       Inke Arns

                                                                     86
                                                  Procesualitatea                  caselor                                                             114
                                                  |          Prozesshaftigkeit         der
                       80                         Häuser | Process               capability                                            Was ist das Projekt Fassade
                                                  of              the              houses                        94                    für dich? | Ce reprezintă proiectul
  Casă     fără    fațadă      |                                                              Undese află casele?      Sedentarizare   Fațadă pentru tine? | What does
  Haus ohne Fassade | House                                                                   fără garanție | Wo stehen die Häuser?    the Façade project mean to you? 3
2 without       a         façade                                                                     Sesshaftigkeit ohne Garantie               Fabian Saavedra-Lara
                                                                                              | Where are the houses?
                                                                   88                         Sedentariness without a guarantee
                                                  Model Schleswiger Str. 31        |
                                                  Modell Schleswiger Str. 31 | Model
                                                  of      Schleswiger      Str.   31                                                                  124
                      82                                                                                                               Lesebereich   |      Spațiu     de
                                                                                                                                       lectură     |     Reading     area
   Ornamente de metal          Tradiție și
   impuls în cultura majorității |                                                                           100
   Metallornamente                Tradition                         90
   und Impuls in der Mehrheitskultur |            Timişoara         Roma-Baukultur im         Häuser als Projektionsflächen |
   Metal           ornaments                      urbanen Raum | Cultura stilului             Case, ca suprafețe de proiecție
   Tradition and impulse in the                   arhitectural rrom în spațiul urban |        | Houses as projection surfaces                         133
   mainstream         cultural      sphere        Roma building culture in urban space              Marny Garcia Mommertz              Impressum | Impressum | Colophon
FAŢADĂ | FASSADE - Hartware ...
Cernat Siminoc

4                                                                                                                                   5

                                                                    Buzescu, România | Rumänien | Romania 2019 (c) Cernat Siminoc

    Buzescu, România | Rumänien | Romania 2019 (c) Cernat Siminoc
FAŢADĂ | FASSADE - Hartware ...
DE                          RO                           EN
                                                                    Cernat Siminoc ist Mit-     Cernat Siminoc este mem-     Cernat Siminoc is member
                                                                    glied des künstlerischen    bru al echipei artistice     of the artistic team of
                                                                    Teams Werkstatt             a atelierului Malinckrodt-   Mallinckrodtstraße work-
                                                                    Mal­linckrodtstraße und     straße și manager de         shop and project manager
                                                                    Projektmanager des          proiect la HMKV pentru       for Faţadă/Façade at
                                                                    HMKV für Faţadă/Fassade.    proiectul expoziției         HMKV.
                                                                                                Fațadă/Fassade.

6                                                                                                                                                       7

    Buzescu, România | Rumänien | Romania 2019 (c) Cernat Siminoc

                                                                              Buzescu, România | Rumänien | Romania 2019 (c) Cernat Siminoc
FAŢADĂ | FASSADE - Hartware ...
(c) Christian Huhn Fotografie
FAŢADĂ | FASSADE - Hartware ...
Atelierului Mallinckrodtstraße | Mallinckrodtstraße Workshop |
 Werkstatt Mallinckrodtstraße (c) Christian Huhn Fotografie
FAŢADĂ | FASSADE - Hartware ...
Fassade                       Eine
                                                                                                Gebäudefront. Speziell in der Moderne                       men als Ausdruck einer Überhöhung der
                                                                                                wurde versucht, der (vielkritisierten) Fas-                 Idee des Hauses gelesen werden. So sind
                                                                                                sade den Charakter des „Trennenden“,                        Fassaden wie auch Innenräume mit orna-

     Einleitung | Faţadă O introducere
                                                                                                der „Kulissenhaftigkeit“ und des „Mas-                      mentalen Farbmustern bedeckt und mit
                                                                                                kenhaften“ zu nehmen.                                       Statussymbolen (z.B. Logos von Luxus-
                                                                                                                                                            firmen wie dem Mercedes-Stern) verziert,
                                                                                                Aufbauend auf dem gleichnamigen kol-                        während sich auf den Dächern Formen

     | Façade           An introduction                                                         laborativen Kunstprojekt der Werkstatt
                                                                                                Mallinckrodtstraße zur Roma-Baukultur
                                                                                                und der im September 2019 realisierten
                                                                                                Neugestaltung einer Hausfassade in der
                                                                                                                                                            aus der globalen Architekturgeschichte
                                                                                                                                                            finden. Ein bisschen Disneyland, ein biss-
                                                                                                                                                            chen Dallas, Versatzstücke von Burgen,
                                                                                                                                                            Schlössern, Villen, Anwesen – hier vermi-
                                 Inke Arns | Fabian Saavedra-Lara                               Dortmunder Nordstadt richtet die Aus-                       schen sich eine große Menge an medialen
                                                                                                stellung Faţadă/Fassade den Fokus auf                       wie auch lokalen rumänischen Einflüssen.

     DE                                                                                         eine besondere Form von Architektur, die
                                                                                                in den letzten 30 Jahren u.a. in Rumänien
                                                                                                                                                            So findet sich in den hohen, zum Teil pa-
                                                                                                                                                            godenartig gestapelten Dächern z.B. die
     Fassaden haben einen schlechten Ruf.          des rumänischen Conducătors Nicolae          entstanden ist. Diese zeichnet sich durch                   barocke Kirchenarchitektur der Region
     Wenn alles „nur Fassade“ ist, bedeutet        Ceauşescu 1988 in Erfurt (DDR) die der       expressive Fassaden aus, in denen sich                      wieder. Die meisten Häuser scheinen von
     das, dass wohl „nichts dahinter“ ist.         Straße zugewandte Seite des Erfurter         viele unterschiedliche Einflüsse und Ge-                    großbürgerlichen Residenzen des 19.
     Diese Redensart geht auf die Geschichte       Opernhauses gestrichen, während die          staltungsformen wiederfinden. Außerdem                      Jahrhunderts inspiriert zu sein. Charak-
     des russischen Feldmarschalls Grigori         nicht sichtbaren Seiten in ihrem schlech-    sind die (Traum-)Häuser oft mit Kuppeln,                    teristisch sind ein klarer Baukörper, Man-
     Alexandrowitsch Potjomkin zurück, der         ten Zustand verblieben. Ceauşescu selbst     Burgzinnen oder silbrig schimmernden                        sardendächer, symmetrische Fassaden,
     1787 die russische Zarin Katharina die        frönte in Rumänien einem extrem deko-        Zwiebeldächern versehen. In der Aus-                        neoklassizistische Eingangsportale, reich
     Große mit ihrem Gefolge auf einer In­         rativen, typisch stalinistischen Zucker-     stellung werden zahlreiche Hausmodelle                      ornamentierte Holztüren, monumentale
12   spektionsreise durch die neubesiedelten       bäckerbaustil. Er wollte die rumänische      präsentiert, die in der Werkstatt Mallinck­                 Treppenaufgänge, „Giebelfelder, sowie              13
     Gebiete Neurusslands – heute die süd-         Hauptstadt zum Paris des Ostens um-          rodtstraße entstanden sind. Was hat es                      zahlreiche Kapitelle, Gesimse, Atlanten
     liche Ukraine und die Krim – beeindru-        gestalten – auf Kosten der Bevölkerung.      jedoch mit den Vorbildern für diese Mo-
     cken wollte. Um der Zarin den Wohlstand       Nach 1989 wurde die dramatische huma-        delle auf sich?
     und die blühenden Landschaften dieser         nitäre Lage in Rumänien offensichtlich.                                                                   Sinti*zze und Rom*nja
     neuen Provinz vorzugaukeln, habe der          Zugleich war Ceauşescus Prestigepro-         Ausgangspunkt für die Neugestaltung der                      ist die kollektive Selbstbezeichnung
     Fürst, so die Legende, bemalte Kulissen       jekt, der Parlamentspalast, ein Prunkbau     Hausfassade in der Dortmunder Nordstadt                      einer wenige Hunderttausend Mitglie-
     von Dörfern aufstellen lassen, in denen       mit 1.100 Zimmern, für den ein ganzes Bu-    ist die bereits erwähnte Roma-Baukultur,                     der umfassenden und stark ausdiffe-
     Schauspieler*innen die angeblichen Dorf-      karester Stadtviertel abgerissen worden      die der rumänische Architekturhistoriker                     renzierten Minderheit in Deutschland.
     bewohner*innen gaben. Obwohl diese            war, nach seiner Hinrichtung 1989 noch       Rudolf Gräf zu den „spektakulärsten und
     Geschichte erwiesenermaßen erfunden           immer nicht vollendet.                       einmaligsten Entwicklungen im postkom-                       Sinti: Einzahl, männlich: Sinto;
     ist, bezeichnet der Begriff der „Potem-                                                    munistischen Rumänien“1 zählt. Ähnlich                       Einzahl, weiblich: Sintez(z)a oder
     kinschen Dörfer“ bis heute Formen der         Die Fassade ist ein wichtiges Thema der      wie Arbeitsmigrant*innen in Westdeutsch-                     Sintiz(z)a; Mehrzahl, weiblich: Sin-
     Täuschung und des Blendwerks. Er steht        Architektur. Von Vitruv bis zur zeitgenös-   land seit den 1960er Jahren senden auch                      tez(z)e oder Sinti(z)ze.
     für Oberflächen, die falsche Tatsachen        sischen Architektur spielt die Gestaltung    viele rumänische Roma-Familien das im
     wie Erfolg oder Wohlstand vorspiegeln,        der Fassade eine herausragende Rolle.        Ausland erwirtschaftete Geld zurück in                       Roma: Einzahl, männlich: Rom;
     denen es jedoch an jeglicher Substanz         Der Begriff kommt aus dem Lateinischen       die Heimat. In Rumänien wird das Geld                        Einzahl, weiblich: Romni; Mehrzahl,
     fehlt.                                        (facies – dt. „Angesicht/Gesicht“) und       oftmals in den Bau von Eigenheimen in-                       weiblich: Romnja.
                                                   bezeichnet den gestalteten, oft repräsen-    vestiert. Viele Rom*nja realisieren dort                     Informationszentrum und Dokumentations­
     Das Bild der „Potemkinschen Dörfer“           tativen Teil der sichtbaren Hülle bzw. der   den Traum vom eigenen Haus, der so viele                     zentrum für Antirassismusarbeit e.V.
                                                                                                                                                             (www.idaev.de/recherchetools/glossar, 6.5.2020)
     taucht im 20. Jahrhundert oft – aber nicht    Außenhaut eines Gebäudes. In der Archi-      Menschen auf der ganzen Welt beflügelt.
     ausschließlich – im Kontext sozialisti-       tekturgeschichte bezieht sich der Begriff    Sicherlich können die speziellen Baufor-
     scher Parteidiktaturen auf. So wurden         „Fassade“ auf die Hauptansichtsseite
     zum Beispiel anlässlich des Besuchs           oder Schauseite eines Gebäudes, also die     1
                                                                                                    Rudolf Gräf: Z[...]paläste. Die Architektur der Roma in Rumänien, Diplomarbeit, TU Graz, 2005, S. 14.
FAŢADĂ | FASSADE - Hartware ...
breiteten Vorurteilen entziehen. Gleich-      Architekturen in Rumänien ähnelt – und
          Z[…]                                       Stereotypen über unsere Minderheit              zeitig sind diese „Träume von Häusern“        somit ein Zeichen für eine positive Selbst-
          Den Gebrauch des Z-Worts kommen-           aufgelistet, bis hin zu der Behauptung,         auch Projektionsflächen und werden im         repräsentation der lokalen Community im
          tiert der Zentralrat deutscher Sinti und   ,Zigeuner‘ würden Kinder stehlen.               aktuellen europäischen Rechtspopulis-         urbanen Raum setzt? Auf Einladung von
          Roma wie folgt: „Die Bezeichnung           Noch in der 2. Auflage des Dudens               mus instrumentalisiert und kriminalisiert:    Interkultur Ruhr (Träger: Regionalverband
          ,Zigeuner‘ ist untrennbar verbunden        sinn- und sachverwandter Wörter aus             Diskriminierende und tendenziöse Bei-         Ruhr) initiierten die beiden Künstler Mat-
          mit rassistischen Zuschreibungen, die      dem Jahr 1986 wird unter dem Stich-             träge in populären Medien berichteten         hias Jud und Christoph Wachter 2017 ge-
          sich, über Jahrhunderte reproduziert,      wort ,Zigeuner‘ auf die Begriffe ,Ab-           im Zuge der Brexit-Kampagne beispiels-        meinsam mit Akteur*innen aus der Nach-
          zu einem geschlossenen und aggres-         schaum‘ und ,Vagabund‘ verwiesen.“              weise von „Roma gypsy palaces“, die an-       barschaft des Nordmarkts eine Werkstatt,
          siven Feindbild verdichtet haben, das      https://zentralrat.sintiundroma.de/sinti-und-
                                                                                                     geblich von britischen Steuerzahler*innen     in der die Modelle entstanden, die jetzt in
          tief im kollektiven Bewusstsein ver-       roma-zigeuner, 21.10.2020                       aufgrund eines behaupteten Missbrauchs        der Ausstellung im HMKV zu sehen sind.
          wurzelt ist. Ab dem 16. Jahrhundert                                                        von Sozialleistungen unfreiwillig mitfinan-   Einer dieser Entwürfe wurde 2019 an der
          setzte sich in Deutschland die (irrige)    Der HMKV möchte diese rassistische              ziert werden.                                 Fassade des Wohnhauses Schleswiger
          Auffassung durch, ,Zigeuner‘ sei ab-       Bezeichnung nicht reproduzieren und                                                           Straße 31 umgesetzt – ein Besuch lohnt
          geleitet von ,Ziehgauner‘. Auch in         damit verhindern, abwertende Stereo-            Auch in Dortmund (und im gesamten             sich! Auch der Eingangs­bereich des
          einem der ersten Lexikonartikel zum        type fortzuschreiben und die Verlet-            Ruhrgebiet) leben Roma-Familien unter         HMKV im Dortmunder U wird im Zuge
          Stichwort ,Zigeuner‘, 1848 im Brock-       zung von Sinti*zze und Rom*nja fort-            teils sehr prekären Bedingungen. Viele        der Ausstellung von der Werkstattgrup-
          haus erschienen, wird dieser Zusam-        zusetzen. Aus diesem Grund wird das             von ihnen sind in der Nachbarschaft des       pe gestaltet und schlägt eine Brücke zur
          menhang explizit hergestellt. Dort         Z-Wort im vorliegenden Magazin durch            Nordmarkts zuhause und sind u.a. mit          Schleswiger Straße. Zu sehen ist diese
          findet man die ganze Palette negativer     Z[…] ersetzt.                                   fehlenden Möglichkeiten politischer und       Gestaltung im Eingangsbereich und in
                                                                                                     kultureller Repräsentanz konfrontiert. Um     den Ausstellungsräumen des HMKV. Ein
                                                                                                     dieser Situation zu begegnen, engagiert       begleitendes Veranstaltungsprogramm
     und Karyatiden. Der Stil schwankt zwi-          Jede Architektur steht in einem sozialen,       sich die Stadt Dortmund gemeinsam mit         ermöglicht in vielen unterschiedlichen
14   schen Neoklassizismus, Barock und               politischen und ökonomischen Kontext            städtischen Institutionen seit einigen Jah-   Formaten eine Vertiefung und kritische        15
     amerikanischem Kolonialstil“2 . Wie in der      ihres Entstehens, ihrer Nutzung und             ren u.a. in den Bereichen Bildung, Quali-     Diskussion der zahlreichen Aspekte des
     barocken Architektur ist auch hier „alles,      Wahrnehmung. Roma-Gemeinschaften                fizierung und Unterstützung von Familien      Projekts.
     was man sieht, nur Dekor, dessen Ziel es        gehören in der Geschichte und Gegen-            in prekärer Lage. Durch den Zusam­men­
     ist, den Betrachter in Erstaunen zu verset-     wart zu den am meisten von Rassismus            schluss verschiedener Träger wurde            Dieser Text entsteht in bedrückenden Zei-
     zen, starke emotionale Reaktionen in ihm        und Marginalisierung betroffenen ge-            vor einigen Jahren das überregional           ten: Der globale Ausbruch des Coronavi-
     hervorzurufen und ihn zu verwirren.“3           sellschaftlichen Gruppen in Europa. Auf-        viel beachtete Roma-Kulturfestival            rus hat auch für den Kulturbereich aktuell
                                                     grund von struktureller Benachteiligung,        Djelem Djelem initiiert. Die Selbstorga-      schwerwiegende Folgen. Der „Lockdown“
     Mittelpunkt der Häuser ist meist ein            Diskriminierung und gewaltsamer Ver-            nisation Romano Than entstand aus der         zwingt alle Kultureinrichtungen dazu, ih-
     zweigeschossiger Festsaal mit Galerie           folgung ist es für viele Menschen nach          Community heraus und ist nach wie vor         ren Betrieb vor Ort temporär einzustellen,
     und monumentaler Prunktreppe. Oft ver-          wie vor kaum möglich, die Basis für eine        u.a. im Bereich der Kinder- und Jugend­       und stellt viele Menschen vor existenziel-
     fügen die Häuser über viele Zimmer, von         stabile Existenz zu legen, zu der ange-         arbeit sehr aktiv. In Zusammenarbeit mit      le Probleme. Die Grenzen in Europa sind
     denen jedoch meist nur eines bewohnt            messener Wohnraum, Bildungschancen,             der GrünBau gGmbH wiederum erwarb             zu diesem Zeitpunkt weitestgehend ge-
     ist. Denn die Häuser dienen ausschließ-         kulturelle Anerkennung und ein würdevol-        die Stadt sukzessive Wohnhäuser, die mo-      schlossen. Zahlreiche Erntehelfer*innen,
     lich der Repräsentation – in ihnen finden       les Arbeitsverhältnis gehören. Vor diesem       dernisiert wurden und – bei fairen Mieten     u.a. aus Rumänien, konnten trotzdem ein-
     gesellschaftlich relevante Ereignisse           Hintergrund sind die Architekturen von          – zu einer konkreten Verbesserung der         reisen und müssen derzeit unter gesund-
     wie Hochzeiten, Abhaltung eines Kris            Roma-Communities in Rumänien nicht              Wohnsituation vieler Familien beitragen.      heitlich sehr schwierigen Bedingungen
     (Gericht) oder der Empfang von Gästen           nur Manifestationen einer einzigartigen                                                       arbeiten. In dieser Krise, so scheint es,
     statt. Sie repräsentieren die (Groß-)Fa-        Baukultur, sondern auch Ausdruck einer          An diese komplexe lokale, regionale und       wird die soziale und ökonomische Un-
     milie als grundlegende gesellschaftliche        Selbstermächtigung, indem sie sich ras-         gleichzeitig auch europäische Situation       gleichheit in Europa nochmal besonders
     Institution.4                                   sistischen Zuschreibungen und weit ver-         schließt das Projekt Fassade an. Es ent-      deutlich.
                                                                                                     stand aus der Frage heraus: Könnte ein
     2
         Gräf 2005, S. 140.
                                                                                                     Wohnhaus am Dortmunder Nordmarkt              Wir hoffen, dass die so wichtigen De-
     3
         Gräf 2005, S. 106.
     4
         Vgl. Gräf 2005.                                                                             so gestaltet werden, dass es den Roma-        batten über Repräsentanz, Teilhabe und
Anerkennung während des „Lockdowns“              offene Gesellschaft und ein respektvolles
     nicht abbrechen und wir „nach der Kri-           Miteinander zu verteidigen.                            Z[…]                                                   se poate găsi listată întreaga gamă
     se“ auch im Kulturbereich neue Formen                                                                   Consiliul central al sintilor și rromilor              de stereotipuri negative despre mino-
     der Zusammenarbeit und der grenzüber-            30. April 2020                                         germani comentează cuvântul „Z”                        ritatea noastră, inclusiv afirmația că
     schreitenden Solidarität finden, um die                                                                 după cum urmează: „Termenul ,Zi-                       „țiganii” fură copii. În cea de-a doua
                                                                                                             geuner‘ (Țigan) este indisolubil legat                 ediție a dicționarului Duden de cuvinte
                                                                                                             de atribuiri rasiste care, reproduse                   sinonime și înrudite, din 1986, de la

     RO                                                                                                      de-a lungul secolelor, s-au condensat
                                                                                                             într-o imagine dușmănoasă, închisă
                                                                                                                                                                    intrarea ‚țigan’ se face trimitere la ter-
                                                                                                                                                                    menii ‚scursură’ și ‚vagabond’.”
     Fațadele nu au un renume bun. Dacă totul         prestigiu, Palatul Parlamentului, o clădire            și agresivă, adânc înrădăcinată în                     https://zentralrat.sintiundroma.de/sinti-und-
     este „doar fațadă“ înseamnă că nu se află        impozantă, cu 1 100 de camere, pentru                  conștiința colectivă. Începând cu                      roma-zigeuner, 21.10.2020
     „nimic în spate“. Aceste vorbe îi sunt atri-     care a fost demolat un întreg cartier bu-              secolul al XVI-lea, s-a impus ideea
     buite feldmareșalului rus Grigori Alexan-        cureștean, nu fusese încă finalizat.                   (eronată) că ,Zigeuner‘ provine                        HMKV nu ar dori să reproducă acest
     drovici Potiomkin, care, în 1787, a dorit să                                                            din ,Ziehgauner‘ (șarlatan vagant).                    termen rasist pentru a împiedica astfel
     o impresioneze pe țarina rusă Ecaterina          Fațada este un element important în ar-                Această legătură este, de asemenea,                    perpetuarea stereotipurilor peiorative
     cea Mare și anturajul acesteia, într-un tur      hitectură. De la Vitruviu la arhitectura               făcută în mod explicit într-unul dintre                și jignirea continuă a sintilor și a rro-
     de inspecție prin zonele nou populate            contemporană, designul fațadei joacă                   primele articole din dicționarul expli-                milor. Din acest motiv, cuvântul „Z”
     din Noua Rusie, astăzi sudul Ucrainei și         un rol deosebit. Termenul vine din latină              cativ cu privire la cuvântul ,Zigeuner‘,               este înlocuit în prezenta revistă cu
     Crimeea. Pentru a o încânta pe țarină cu         (facies – ro. „vedere/față“) și desemnea-              publicat în Brockhaus, în 1848. Acolo                  Z[…].
     prosperitatea și peisajele înfloritoare ale      ză partea ornamentată, adesea repre-
     acestei noi provincii, prințul, potrivit le-     zentativă a structurii vizibile, respectiv
     gendei, a pictat decoruri de teatru cu at-       învelișul exterior al unei clădiri. În istoria    „asemănător unei măști”, al fațadei (mult                   fațadei casei din Dortmund Nordstadt
     mosferă de sate, în care actori se dădeau        arhitecturii, termenul „fațadă“ se referă         criticate).                                                 este cultura construirii caselor la rromi,
16   drept locuitori ai acestora. Deși această        la partea principală de privire sau partea                                                                    menționată anterior, pe care specialistul              17
     poveste s-a dovedit a fi inventată, terme-       vizibilă a unei clădiri, adică partea fron-       Având la bază proiectul de artă colabora-                   român în istoria arhitecturii, Rudolf Gräf,
     nul „potemkiniadă” descrie încă forme            tală a clădirii. În epoca modernă, în spe-        tivă omonim, al atelierului Mallinckrodt-                   o numără printre „cele mai spectaculoase
     de înșelare și de orbire a simțurilor. El        cial, s-a încercat înlăturarea caracterului       straße, despre cultura construirii caselor                  și unice dezvoltări din România postco-
     reprezintă suprafețe care prezintă fapte         de „separator”, de „aspect de culise”,            la rromi, și proiectul de reamenajare a fa-                 munistă”1. Ca și lucrătorii imigranți din
     false, cum ar fi succes sau prosperitate,                                                          țadei unei case din Dortmund Nordstadt,                     Germania Federală a anilor '60, multe fa-
     dar care nu au nicio substanță.                                                                    realizat în septembrie 2019, expoziția                      milii de rromi români trimit banii câștigați
                                                      Sintii și rromii                                  Fațadă/Fassade pune accentul pe o for-                      în străinătate înapoi acasă. În România,
     Imaginea „satelor potemkiniene” a apă-           reprezintă o autointitulare unei                  mă specială de arhitectură, care a apărut                   banii sunt investiți adesea în construcția
     rut, adesea, în secolul al XX-lea, dar nu        minorități formate din câteva sute de             în ultimii 30 de ani, printre alte țări și în               de cămine proprii. Mulți rromi își reali-
     exclusiv, în contextul dictaturilor partide-     mii de membri, puternic diferențiată, în          România. Aceasta se remarcă prin fața-                      zează acolo visul de a avea propria casă,
     lor socialiste. De exemplu, cu ocazia vizi-      Germania.                                         de expresive, în care se regăsesc multe                     care îi animă pe mulți oameni din întreaga
     tei conducătorului român Nicolae Ceau-                                                             influențe și forme de design dintre cele                    lume.
     șescu, în 1988, la Erfurt (RDG), partea          Sinti: singular, masculin: sinto; singu-          mai diverse. În plus, casele (de vis) au
     dinspre stradă a Operei din Erfurt a fost        lar, feminin: sintez(z)a sau sintiz(z)a;          adesea cupole, merloane sau acoperișuri                     Formele arhitecturale speciale pot fi inter-
     zugrăvită, în timp ce părțile nevizibile au      plural, feminin: sintez(z)e sau sinti(z)ze.       în formă de bulb de ceapă, cu reflexii ar-                  pretate, cu siguranță, ca expresie a unei
     rămas în starea lor proastă. Ceaușescu                                                             gintii. În cadrul expoziției sunt prezentate                exagerări a ideii de casă. Atât fațadele
     însuși se lăfăia într-un stil arhitectural ex-   Romi: singular, masculin: rrom;                   numeroase modele de case, care au luat                      și cât și interioarele sunt împodobite cu
     cesiv de decorativ, tipic stalinist. El voia     singular, feminin: rromni; plural,                naștere în atelierul Mallinckrodtstraße.                    modele ornamentale în culori și decorate
     să transforme capitala României în Pari-         feminin: rromnia.                                 Dar ce legătură există între modelele pre-                  cu simboluri de statut (de exemplu, em-
     sul Estului, pe spinarea populației. După        Informationszentrum und Dokumentations­
                                                                                                        cursoare și aceste modele?                                  bleme de firme de lux, cum ar fi steaua
     1989, situația umanitară dramatică din           zentrum für Antirassismusarbeit e.V.              Punctul de plecare pentru reproiectarea                     Mercedes), în timp ce, pe acoperișuri, pot
                                                      (www.idaev.de/recherchetools/glossar, 6.5.2020)
     România a devenit evidentă. La execuția
     lui Ceaușescu, în 1989, proiectul său de                                                           1
                                                                                                            Rudolf Gräf, Z[...]paläste. Die Architektur der Roma in Rumänien, Lucrare de diplomă, TU Graz, 2005, pag. 14
fi găsite forme din istoria arhitecturii uni-    dezavantajelor structurale, a discriminării      gGmbH, orașul a achiziționat treptat            permite aprofundarea și abordarea cri-
     versale. Puțin Disneyland, puțin Dallas,         și a persecuțiilor violente, pentru multe        clădiri rezidențiale, pe care le-a moder-       tică, sub diferite forme, a numeroaselor
     piese din castele, palate, vile, moșii, aici     persoane este în continuare greu să pună         nizat, contribuind, prin chirii corecte, la     aspecte ale proiectului.
     se amestecă o mare cantitate de influen-         bazele unei existențe stabile, care să in-       ameliorarea concretă a situației locative
     țe mediatice, dar și locale românești. De        cludă spații de locuit adecvate, oportuni-       a multor familii.                               Acest text este creat în vremuri apăsătoa-
     exemplu, pe acoperișurile înalte, parțial        tăți educaționale, recunoaștere culturală                                                        re: Izbucnirea epidemiei de coronavirus
     asemănătoare cu pagodele, sunt redate            și o relație de muncă demnă. În acest            Proiectul Fațadă se alătură acestei situ-       are consecințe grave și asupra sectorului
     elemente din arhitectura bisericii baro-         context, arhitecturile comunităților de          ații locale, regionale și, totodată, și eu-     cultural. „Izolarea” obligă toate instituții-
     ce din regiune. Majoritatea caselor par          rromi din România nu reprezintă doar ma-         ropene complexe. La origine a stat între-       le culturale să își închidă temporar activi-
     inspirate din casele marii burghezii din         nifestări ale unei culturi arhitecturale uni-    barea: Ar putea o clădire rezidențială din      tatea locală și îi aduce pe mulți oameni în
     secolul al XIX-lea. Caracteristice sunt o        ce, ci și o expresie a unei autoîmputerni-       Dortmund Nordmarkt să fie proiectată,           fața unor probleme existențiale. Granițele
     structură arhitecturală clară, acoperișuri       ciri, prin eliminarea atributelor rasiste și a   în așa fel încât să se asemene cu arhitec-      din Europa sunt în mare parte închise
     mansardate, fațade simetrice, portaluri          prejudecăților răspândite. În același timp,      tura rromă din România și să marcheze           în acest moment. Mulți lucrători în agri-
     de intrare neoclasice, uși din lemn bogat        aceste „visuri despre case” reprezintă și        astfel autoreprezentarea pozitivă a comu-       cultură, printre alții, și din România, au
     ornamentate, scări monumentale, „fron-           suprafețe de proiecție, instrumentalizate        nității locale în spațiul urban? La invitația   putut totuși să intre în țară și, în prezent,
     toane, precum și numeroase capiteluri,           și criminalizate în prezent, în populismul       Interkultur Ruhr (sponsor: Regionalver-         trebuie să lucreze în condiții de sănătate
     cornișe, atlanți și cariatide. Stilul variază    de dreapta din Europa: Pe parcursul cam-         band Ruhr), cei doi artiști, Mathias Jud și     aparent foarte dificile. După câte se pare,
     între neoclasicism, baroc și stilul colonial     paniei Brexit, articole discriminatorii și       Christoph Wachter, au inițiat, în 2017, îm-     în această criză, inegalitatea socială și
     american”2. Ca și în arhitectura barocă, și      tendențioase din mass-media populare             preună cu actori din cartierul Nordmarkt,       economică din Europa devine, încă o
     aici „tot ceea ce vezi este doar un decor,       au relatat, de exemplu, despre „palate           un atelier în care au fost create modelele      dată, deosebit de clară.
     al cărui scop este să-l uimești pe privitor,     țigănești”, despre care s-a afirmat că ar fi     care acum pot fi văzute în expoziția de
     să îi provoci reacții emoționale puternice       fost cofinanțate involuntar de contribua-        la HMKV. Unul dintre aceste proiecte a          Sperăm că dezbaterile atât de impor-
     și să îi produci un sentiment confuz”.3          bilii britanici, printr-un presupus abuz la      fost transpus în 2019 la fațada casei din       tante despre reprezentare, participare
18                                                    adresa cotizațiilor sociale.4                    Schleswiger Straße 31. Merită vizitat! Și       și recunoaștere nu se vor opri în timpul        19
     Elementul central al casei este, de obicei,                                                       „membrana interioară” a turnului U din          „izolării” și că, „după criză”, vom găsi
     un salon de festivități, cu două etaje, cu       Și în Dortmund (și în întregul bazin Ruhr)       Dortmund este realizată de grupul de            noi forme de cooperare și de solidaritate
     galerie și scară monumentală. Adesea,            trăiesc familii rrome în condiții foarte         ateliere, în cadrul expoziției, și reprezintă   transfrontalieră și în domeniul cultural
     casele dispun de multe camere, dintre            precare uneori. Multe dintre ele își au do-      un pod către Schleswiger Straße. Aces-          pentru apărarea societății deschise și a
     care, de cele mai multe ori, doar una            miciliul în cartierul Nordmarkt și se con-       ta realizare poate fi văzută în holul de        atitudinii pline de respect reciproc.
     este locuită. Casele au exclusiv rol de          fruntă, între altele, cu lipsa posibilităților   la intrare și încăperile expoziției HMKV.
     reprezentare, în ele au loc evenimente cu        unei reprezentări la nivel politic și cultu-     Un program cu activități complementare          30 aprilie 2020
     importanță socială, precum nunți, desfă-         ral. Pentru a combate această situație,
     șurarea unui cris (judecată țigănească)          orașul Dortmund lucrează de mai mulți
     sau primirea de oaspeți. Ele reprezintă
     familia (mare), ca instituție fundamentală
                                                      ani împreună cu instituțiile municipale,
                                                      între altele, în domeniile educație, califi-     EN
     în societate.                                    care și asistență familială. Acum câțiva         Façades have a poor reputation. When            tures of this new province for the benefit
                                                      ani, prin colaborarea diferiților sponsori,      everything is “just a façade”, that means       of the Czarina, the Prince, according to
     Fiecare arhitectură se încadrează într-un        a fost inițiat festivalul cultural Gelem,        that there must be “nothing behind it”.         the legend, had painted backdrops of vil-
     context social, politic și economic al           Gelem, care s-a bucurat de succes pe             This figure of speech can be traced back        lages set up, in which actors pretended
     apariției, utilității și percepției sale. De-a   plan național. Organizația autonomă              to the story of the Russian Field Marshall      to be the actual villagers. Although this
     lungul istoriei, comunitățile rrome din          Romano Than s-a născut din sânul comu-           Grigory Alexandrovich Potemkin, who             story has been proven to be invented, the
     Europa au făcut parte, până în prezent,          nității și este foarte activă în continuare,     hoped to impress the Russian Czarina            term of “Potemkin villages” is still used
     din grupurile sociale cel mai afectate de        între altele, în activități dedicate copiilor    Catherine the Great and her retinue on          to designate forms of deception and il-
     rasism și de marginalizare. Din cauza            și tinerilor. În cooperare cu GrünBau            a tour of inspection through the newly          lusion. It stands for surfaces that twist
                                                                                                       settled territories of New Russia – today       facts concerning aspects like success
     2
         Gräf 2005, pag. 140
     3
         Gräf 2005, pag. 106.
                                                                                                       southern Ukraine and Crimea. In order to        or affluence, but which are void of any
     4
         Cf. Gräf 2005.                                                                                feign the prosperity and the green pas-         substance.
The image of the “Potemkin villages” ap-                    in the Nordstadt district of Dortmund
     peared in the 20th century often, but not                   in September 2019, the Faţadă/Façade                     Z[…]                                         finds listed the entire spectrum of ne-
     exclusively in the context of Socialist par-                exhibition focuses on a special form of                  The use of the “Z” word is commen-           gative stereotypes about our minority,
     ty dictatorships. Thus, for example, the                    architecture that has arisen in Romania,                 ted upon by the Central Council of           extending to the claim that ‘Zigeuner’
     side of the opera house in Erfurt facing                    among other places, in the last 30 years.                German Sinti and Roma as follows:            steal children. In the 2nd edition of the
     the street was painted on the occasion                      This is distinguished by expressive                      “The designation ‘Zigeuner’ (gypsy) is       Duden book of meaning and subject-
     of a visit by the Romanian Conducător                       façades, in which many different forms                   inseparably linked with racist associa-      related words from 1986, reference is
     Nicolae Ceauşescu to Erfurt (GDR) in                        of design are found. The (dream) homes                   tions, which, reproduced over centu-         made to the terms ‘Abschaum’ (scum,
     1988, while the not visible sides remained                  are also often provided with domes or                    ries, have condensed to form a cohe-         lowlife) and ‘Vagabund’ (vagabond)
     in their poor condition. Ceauşescu him-                     cupolas, castle battlements or silvery,                  sive and aggressive enemy stereotype         under the heading ‘Zigeuner’.“
     self indulged in an extremely decorative,                   shimmering, onion-shaped roofs. Many                     that is deeply rooted in the collective      https://zentralrat.sintiundroma.de/sinti-und-ro-
     typically Stalinist gingerbread style of                    building models that originated in the                   consciousness. The (erroneous) noti-         ma-zigeuner, 21.10.2020
     building in Romania. He wanted to rede-                     Mallinckrodtstraße workshop are pre-                     on established itself in Germany as of
     sign the Romanian capital into the Paris                    sented in the exhibition. However, what                  the 16th century that ‘Zigeuner’ is de-      The HMKV does not wish to reprodu-
     of the east, at the cost of the people. The                 are the references for these models                      rived from ‘Ziehgauner’ (wandering ro-       ce this racist designation and thus
     dramatic humanitarian situation in Ro-                      about?                                                   gue). This connection is also explicitly     wishes to prevent the perpetuation of
     mania became apparent after 1989. At the                                                                             established in one of the first encyc-       denigrating stereotypes and continu-
     same time, Ceauşescu’s prestige project,                    The starting point for the redesign of the               lopaedia articles for the heading ‘Zi-       ing injury to Sinti and Roma. For this
     the Palace of the Parliament, a folly with                  building façade in the Nordstadt district                geuner’, which appeared in 1848 in the       reason, the German “Z” word will be
     1,100 rooms, for which an entire Bucha-                     of Dortmund is the already mentioned                     Brockhaus encyclopaedia. There one           replaced in this magazine by “Z[…]”.
     rest city district was demolished, had still                Roma building culture, which the Roma-
     not been completed by the time of his ex-                   nian architecture historian Rudolf Gräf
     ecution in 1989.                                            counts as among the “most spectacular               1960s, many Roma families send home               the high, sometimes pagoda-like, stacked
20                                                               and unique developments in post-com-                the money they have earned abroad. In             roofs. Most houses appear to be inspired           21
     The façade is an important theme of ar-                     munist Romania”1. Like labour immi-                 Romania, the money is often invested in           by the residences of the grand bourgeoi-
     chitecture. From Vitruv to contemporary                     grants in Western Germany since the                 the construction of private homes. Many           sie of the 19th century. Characteristic
     architecture, the design of the façade                                                                          Roma realise the dream that inspires so           are a clear structural shell, gambrel
     plays an exceptional role. The term orig-                                                                       many people around the world there.               roofs, symmetrical façades, neo-classi-
     inates from the Latin facies (face) and                      Sinti and Roma                                                                                       cist entrance portals, richly ornamented
     designates the designed, often pres-                         is the collective self-designation of a            The special construction forms can sure-          wooden doors, monumental staircas-
     tige-oriented part of the visible shell or                   strongly differentiated minority con-              ly be interpreted as the expression of an         es, “tympani, as well as many capitals,
     outer skin of a building. In the history                     sisting of a few hundred thousand                  exaggeration of the idea of the house.            cornices, atlases and caryatids. The
     of architecture, the term “façade” re-                       members in Germany.                                Both façades and interiors are thus cov-          style fluctuates between neoclassicism,
     fers to the main viewing side or visible                                                                        ered with ornamental colour patterns and          Baroque and American colonial style”2.
     side of a building, thus the front of the                    Sinti: Singular, masculine: Sinto;                 decorated with status symbols (e.g. log-          As in Baroque architecture, here too,
     building. Especially in the modern pe-                       singular, feminine: Sintesa; plural,               os of luxury companies like the Mercedes          “everything one sees is only décor, the
     riod, attempts were made to divest the                       feminine: Sinti.                                   star), while forms from the global history        goal of which is to inspire astonishment,
     (much-criticised) façade of its “separat-                                                                       of architecture are found on the roofs. A         to elicit strong emotional reactions and
     ing”, “backdrop“ and “mask-like” char-                       Roma: Singular, masculine: Rom; sin-               little bit Disneyland, a little bit Dallas, set   to confuse the viewer.”3
     acter.                                                       gular, feminine: Romni; plural, femini-            pieces from fortresses, castles, villas,
                                                                  ne: Roma.                                          manors – many media-related and local             The heart of the house is usually a
     Based on the collaborative art project                       Information and Documentation Centre for
                                                                                                                     Romanian influences come together                 two-storey ceremonial hall with a gallery
     of the Mallinckrodtstraße workshop on                        Anti-Racism Work e. V. (IDA).                      here. For example, the Baroque church             and a monumental grand staircase. The
                                                                  (www.idaev.de/recherchetools/glossar, 16.5.2020)
     Roma building culture of the same name                                                                          architecture of the region is reflected in        houses often have many rooms, of which,
     and the redesign of a building façade
                                                                                                                     2
                                                                                                                         Gräf 2005, 140.
     1
         Rudolf Gräf, Z[...]paläste. Die Architektur der Roma in Rumänien, diploma thesis, TU Graz, 2005, p. 14      3
                                                                                                                         Gräf 2005, 106.
however, only one is usually used. This is    confronted with, among other problems,        membrane” of the Dortmunder U will              part. Many harvest workers, including
     because the houses exclusively serve the      the absence of opportunities for political    also be designed by the workshop group          from Romania, were nonetheless able
     purposes of representation – socially rel-    and cultural representation. To address       during the exhibition and builds a bridge       to enter and must currently work under
     evant events like weddings, the conduct-      this situation, the City of Dortmund has      to Schleswiger Straße. This design can          health-related conditions that are exceed-
     ing of a Kris (court) or the receiving of     for several years been active, together       be seen in the entrance area and in the         ingly difficult indeed. In this crisis, so it
     guests take place in them. They represent     with civic organisations, in the fields of    exhibition space of the HMKV. An accom-         seems, the social and economic inequal-
     the (extended) family as a fundamental        education, qualification and the support      panying event programme in many differ-         ity in Europe is once again becoming es-
     societal institution.4                        of families in precarious circumstances,      ent formats enables more in-depth and           pecially clear.
                                                   among other things. The Roma cultural         critical discussion of the many aspects of
     Each architecture is located in the social,   festival Djelem Djelem, which is also         the project.                                    We hope that the crucial debates con-
     political and economic context of its ori-    highly regarded nationwide, was initiated                                                     cerning representation, participation
     gin, utilisation and perception. In history   several years ago as a result of the affil-   This text was created in gloomy times:          and recognition will not stop during the
     and in the present, Roma communities          iation of various sponsors. The Romano        the global outbreak of the corona virus         “lockdown” and that we will also find
     are among the societal groups in Europe       Than self-organisation arose from within      also currently means drastic conse-             new forms of cooperation and solidarity
     most affected by racism and marginali-        the community and remains highly ac-          quences for the cultural sector. The            across borders in the cultural sector “af-
     sation. Due to structural disadvantaging,     tive in the field of child and youth work,    “lockdown” is forcing all cultural institu-     ter the crisis”, in order to defend an open
     discrimination and violent persecution, it    among other areas. In cooperation with        tions to temporarily discontinue opera-         society and respectful dealings with one
     is still hardly possible for many people to   the GrünBau gGmbH, the city in turn suc-      tions on site and is resulting in existential   another.
     establish the basis for a stable existence,   cessively procured residential buildings,     problems for many people. The borders
     which includes suitable living space,         which were modernised and, in combina-        in Europe are now closed for the most           30 April 2020
     educational opportunities, cultural recog-    tion with fair rents, contribute to a con-
     nition and dignified working conditions.      crete improvement in the living situation
     Against this background, the architec-        of many families.
22   tures of Roma communities in Romania                                                                                                                                                        23
     are not only manifestations of a unique       The Façade project accompanies this
     building culture but also an expression       complex local, regional and at the same
     of a self-empowerment, in that they elude     time European situation. It arose from
     racist attributions and pervasive preju-      the following question: could a residen-
     dices. At the same time, these “dreams of     tial building in the Nordmarkt district of
     homes” are also projection surfaces and       Dortmund be designed in such a way that
     are instrumentalised and criminalised in      it resembles the Roma architectures in
     current European right-wing populism:         Romania and thus provide a symbol for a
     Discriminatory and tendentious pieces in      positive self-representation of the local
     popular media reported in the course of       community in the urban space? At the in-
     the Brexit campaign, for example, about       vitation of Interkultur Ruhr (Host
     “Roma gypsy palaces”, which are alleg-        institution: Regionalverband Ruhr), the
     edly involuntarily co-financed by British     two artists Mathias Jud and Christoph
     taxpayers through a claimed abuse of          Wachter, together with artists from the
     social services.                              Nordmarkt neighbourhood, initiated a
                                                   workshop in 2017, in which the models
     Roma families also live under in some         were built that can now be seen in the
     cases very precarious conditions in Dort-     exhibition at the HMKV. One of these de-
     mund (and throughout the Ruhr region).        signs was realised in 2019 on the façade
     Many of them are at home in the neigh-        of the residential building at Schleswiger
     bourhood around the Nordmarkt and are         Straße 31 – it is worth a visit! The “inner

     4
         See Gräf 2005.
Detaliu al fațadei din Schleswiger Str. 31, Dortmund Nordstadt | Detail der Fassade der
Schleswiger Str. 31 in der Dortmunder Nordstadt | Detail of the façade of Schleswiger
             Str. 31 in Dortmund's Nordstadt (c) Christian Huhn Fotografie
Atelierului Mallinckrodtstraße | Mallinckrodtstraße Workshop |
        Werkstatt Mallinckrodtstraße (c) Christian Huhn
Faţadă | Fassade | Façade
                                                                                                    și școlarizarea copiilor lor. Contribuțiile     ințarea unui podcast rrom și inițializarea
                                                                                                    culturale și artistice ale comunităților        unei case digitale pentru sinti și rromi
                                                                                                    de rromi reunesc, în cadrul festivalului,       europeni.
                                                                                                    oameni de diferite origini și deschid un
                                                                                                    spațiu pentru auto-împuternicire, precum        Faptul că proiectul de artă rromă Fațadă
                                                                                                    și pentru lupta pentru o reconcepere            a intrat acum, datorită HMKV, în turnul U
                                                                                                                                                    din Dortmund sporește cererea imanentă
                                            Jörg Stüdemann
                                                                                                    demnă a propriilor condiții de viață. La
                                                                                                    inițiativa lui Ricarda Erdmann (AWO-            pentru o înțelegere a artei, care este ori-
                                                                                                    IKUZ), a lui Sami Dzemailowski (Carmen          entată cu hotărâre împotriva rasismului, a
                                                                                                    e.V.) și a lui Berthold Meyer (Theater im       Celuilalt și a excluziunii sociale, în acest
                                                                                                    Depot), am conceput împreună un festival        caz, a rromilor. Procesul ne învață, de

     RO                                                                                             cultural care își propune să fie și un ca-
                                                                                                    talizator pentru o transformare socială în
                                                                                                                                                    asemenea, cum arta ca fait social poa-
                                                                                                                                                    te transcende ceea ce este dat și poate
     „Doriți să realizați în Dortmund un pro-        tiști, și-au adus contribuția mulți actori     Dortmund, în fiecare an. Au putut fi astfel     adăposti dorința unui viitor mai bun.
     iect artistic, în care o clădire să fie re-     ai comunităților rrome, Romano Than,           puse în practică numeroase proiecte pe          Recunoștința noastră se îndreaptă către:
     concepută după modelul arhitecturii și al       cu Hassan Adzaj în frunte, compania de         marginea festivalului: Casa Copiilor, un        Christoph Wachter și Mathias Jud, care
     fațadelor unor modele din România? Doi          integrare GrünBau, firma de tinichigerie       loc de întâlnire pentru copii în Nord­markt;    au făcut să fie perceput și mai acut simțul
     artiști, Christoph Wachter și Mathias Jud,      Gabor și orașul Dortmund. Se consideră         înființarea asociației Romano Than e.V.,        posibilității pentru Dortmund. Există încă
     ar dori să pună în practică un astfel de        că proiectele artistice realizate de Wach-     o casă a rromilor europeni; grupurile           speranța ca cel puțin casa din Schleswi-
     proiect, în cooperare cu colaboratori din       ter și Jud au un caracter intervenționist,     de dansuri pentru copii și tineri din           ger Straße 31 să aibă o soră care să știe
     Dortmund și cu Interkultur Ruhr, și             colaborativ și, din toate punctele de ve-      Romano Than, în Dietrich-Keuning-Haus;          să încânte ca școală sau ca grădiniță, cu
     ne-am gândit că aceasta s-ar potrivi ora-       dere, participativ. Pentru Dortmund aces-      achiziționarea și renovarea de către mu-        o față/fațadă comparabilă. Și, după cum
     șului Dortmund, grație festivalului vostru      te afirmații nu pot fi decât confirmate.       nicipalitate, în Nordstadt, a cinci „case       se știe, ar trebui să susținem dorința de
28   Gelem Gelem.”                                   Fără elanul neobosit al celor doi, aceste      cu probleme”, cu numeroși rezidenți din         copii.                                         29
                                                     realizări nu s-ar fi înfăptuit. Pentru că      sud-estul Europei; o serie de proiecte de
     Cam așa mi-a sunat la telefon întrebarea        au motivat inteligent, au coordonat, au        angajare și de lucru pentru tineri și adulți;   Jörg Stüdemann este director
     lui Fabian Saavedra-Lara. Mirarea iniți-        dezbătut și apoi au lucrat pe schele, zile     utilizarea mediatorilor educaționali rromi      municipal, trezorier și ofițer cultural al
     ală mi-a dispărut și entuziasmul pentru         în șir, împreună cu Cernat Siminoc și alți     în școlile din Nordstadt; în prezent, înfi-     orașului Dortmund.
     această idee a apărut după câteva ex-           asistenți, convinși de ideea lor, convinși
     plicații scurte. Au urmat, bineînțeles,         de potențialul participanților, convinși și
     căutări în internet, referitoare la artiști,    de semnificația socială și politică a pro-
     discuții în Dortmund cu autoritățile res-       iectului. Poate că și contextul și-a spus
     ponsabile pentru construcții și firma           cuvântul.
     GrünBau, cu Romano Than e.V., sponso-
     rul Gelem Gelem și, în cele din urmă,           Din 2014, o mare comunitate de organiza-
     prima întâlnire cu artiștii. La sfârșit, pu-    tori organizează, la Dortmund, festivalul
     tem spune acum, alături de toți ceilalți        Gelem Gelem, care, pe lângă atitudinea
     participanți: „We did it!“                      culturală, are și una clar politică și soci-
                                                     al-emancipatoare, și solicită respect pen-     EN
     Casa din Nordstadt Dortmund, Schles­            tru cea mai persecutată minoritate etnică      “Would you like to realise an art project       thought this might suit Dortmund well
     wiger Straße 31, a devenit un punct de          din Europa. La fel ca la o masă rotundă        in Dortmund in which a building is re-          with its Djelem Djelem festival.”
     atracție, un reprezentant cultural, care        pentru asistență socială, cu multe asoci-      designed based on the architecture and
     strălucește în toată splendoarea sa, privi-     ații și organizații de asistență socială pe    façades of role models in Romania?              The query from Fabian Saavedra-Lara
     tă din cafeneaua kosovară, aflată pe cea-       tema „Imigrația din sud-estul Europei”,        The two artists, Christoph Wachter and          in a telephone call I had with him must
     laltă parte a străzii. Dar, înainte de toate,   prejudecățile la adresa țiganilor sunt ridi-   Mathias Jud, would like to realise such         have gone something like this. My initial
     acest proiect este rezultatul unei pregătiri    cate și se încearcă îmbunătățirea condi-       a project in cooperation with Dortmund          astonishment faded, and enthusiasm
     bine coordonate, la care, pe lângă ar-          țiilor de viață precare ale noilor imigranți   participants and Interkultur Ruhr, and we       for the idea grew following some brief
explanations. This was of course fol-          most intensively persecuted minority in         exclusion, in this case of the Roma. The     wiger Strasse 31 will receive a sister,
     lowed by Internet research on the artists,     Europe. Just like in a round table for so-      process also teaches how art transcends      which will be sure to charm as a school
     discussions in Dortmund with the local         cial work with many associations and wel-       existing conditions as a fait social and     or kindergarten with a comparable face/
     authority real estate office and the Grün-     fare organisations on the topic of “immi-       can provide a home for the dream of a        façade. And we should of course support
     Bau company, with Romano Than e.V., the        gration from South Eastern Europe”, a           better future. We would like to express      this wish for children.
     organisers of Djelem Djelem and finally        stand is taken against antiziganist preju-      our gratitude: Christoph Wachter and
     initial meetings with the artists. In the      dices and an attempt is made to improve         Mathias Jud intensified the Dortmund         Jörg Stüdemann is City Director, Treasurer
     end, we and all participants were able to      the precarious living conditions of new         sense for possibilities. There remains       and Head of the Department of Culture of
     say: “We did it!”                              immigrants and schooling for their chil-        hope that at least the building at Schles­   the City of Dortmund.
                                                    dren. Cultural and artistic contributions
     The building in the Nordstadt district         from the Roma communities bring people
     of Dortmund at Schleswiger Str. 31 has         of different origins together at the festival
     become a real eye-catcher, an attractive       and open up a space for self-empower-
     cultural representative that really radiates   ment, as well as for the struggle for a dig-
     beautifully from the perspective of the        nified reshaping of one’s own circum-
     Kosovan café on the opposite side of the       stances. At the initiative of Ricarda
     street. However, more than anything, this      Erdmann (AWO-IKUZ), Sami Dzemailowski
     project is the result of well-coordinated      (Carmen e.V.) and Berthold Meyer (Theater
     preparation, in which, in addition to the      im Depot), we worked together to develop
     artists, many participants from the Roma       a cultural festival that, depending upon
     communities were involved in building          the year of execution, also hopes to be a
     models, as well as Romano Than, headed         catalyst for social transformation in Dort-
     by Hassan Adzaj, the integration compa-        mund. Many projects revolving around the
30   ny GrünBau, the tinsmith company Gabor         festival could thus be brought to life: Casa                                                                                              31
     and the City of Dortmund. It is said that      Capiilor, a children’s meeting point at the
     the art projects of Wachter and Jud are        Nordmarkt, the founding of the Romano
     interventionist, collaborative and partici-    Than association – a building of the Euro-
     patory in every respect. This can only be
     confirmed for Dortmund. The whole thing
                                                    pean Roma e.V., the children’s and youth
                                                    dance groups of Romano Than in the              DE
     would not have been possible without           Dietrich-Keuning-Haus, the acquisition by       „Wollt Ihr in Dortmund ein Kunstprojekt      dann Internetrecherchen zu den Künst-
     the tireless dedication of the two. They       the city of five “problem buildings” with       realisieren, bei dem ein Gebäude in An-      lern, Diskussionen in Dortmund mit dem
     provided energetic motivation, coordi-         many inhabitants from South Eastern Eu-         lehnung an die Architektur und Fassaden      Liegenschaftsamt und der Firma Grün-
     nated, debated and then worked for days        rope in the Nordstadt district and their re-    von Vorbildern in Rumänien umgestaltet       Bau, mit Romano Than e.V., der Träger-
     with Cernat Siminoc and other helpers          furbishing, several job-creation and work       wird? Die beiden Künstler Christoph          schaft von Djelem Djelem und schließlich
     on the scaffold – convinced of their idea,     projects for youth and adults, the deploy-      Wachter und Mathias Jud möchten ein          erste Treffen mit den Künstlern. Am Ende
     convinced of the potential of the contrib-     ment of Roma educational mediators in           solches Vorhaben in Kooperation mit          können wir jetzt mit allen Beteiligten ge-
     utors, and convinced of the social and         the Nordstadt schools, presently the set-       Dortmunder Akteur*innen und Interkul-        meinsam sagen: „We did it!“
     political significance of the project. It      ting up of a Roma podcast and the digital       tur Ruhr umsetzen, und wir dachten, das
     seems that the context was also probably       start for a house of the European Sinti and     könnte wegen Eures Festivals Djelem Dje-     Das Haus in der Dortmunder Nordstadt,
     appropriate.                                   Roma.                                           lem gut zu Dortmund passen.“                 Schleswiger Str. 31, ist ein Hingucker
                                                                                                                                                 geworden, ein attraktiver Kulturrepräsen-
     A large community of organisers has            That the Roma art project Façade is now         So oder so ähnlich muss die Anfrage von      tant, der aus der Perspektive des kosova-
     been organising the Djelem Djelem cultur-      even finding its way into the Dortmunder        Fabian Saavedra-Lara in einem Telefonat      rischen Cafés auf der gegenüberliegen-
     al festival in Dortmund since 2014, which,     U, thanks to the HMKV, reinforces the im-       mit mir geklungen haben. Das erste Er-       den Straßenseite wunderbar strahlt. Aber
     in addition to the cultural, also occupies a   manent concern of an understanding of           staunen wich, und die Begeisterung für       vor allem ist dieses Projekt das Resultat
     clearly political and social-emancipatory      art that positions itself decisively against    die Idee stellte sich nach knappen Erläu-    gut abgestimmter Vorbereitung, an der
     position and demands respect for the           racism, infamous othering and social            terungen ein. Selbstverständlich folgten     neben den Künstlern modellbauend viele
Akteur*innen aus den Roma-Communi-            wir gemeinsam ein Kulturfestival, das je
     ties, Romano Than mit Hassan Adzaj an         Durchführungsjahr auch Katalysator für
     der Spitze, das Integrationsunternehmen       eine soziale Transformation in Dortmund
     GrünBau, die Spenglerfirma Gabor und          sein will. So konnten zahlreiche Projekte
     die Stadt Dortmund beteiligt waren. Inter-    im Umfeld des Festivals ins Leben geru-
     ventionistisch, kollaborativ und in jeder     fen werden: Casa Capiilor, ein Kindertreff
     Hinsicht partizipativ seien die Kunstpro-     am Nordmarkt, die Vereinsgründung
     jekte von Wachter und Jud, heißt es. Das      Romano Than – ein Haus der europäi-
     lässt sich für Dortmund nur bestätigen.       schen Roma e.V., die Kinder- und Jugend-
     Ohne den unermüdlichen Elan der Beiden        tanzgruppen von Romanothan im Diet-
     wäre das Ganze nicht zustande gekom-          rich-Keuning-Haus, der städtische Ankauf
     men. Denn sie haben pfiffig motiviert, ko-    von fünf „Problemhäusern“ mit zahlrei-
     ordiniert, debattiert und dann mit Cernat     chen Bewohner*innen aus Südosteuropa
     Siminoc und anderen Helfer*innen auf          in der Nordstadt und deren Sanierung, et-
     dem Gerüst tagelang gearbeitet – über-        liche Beschäftigungs- und Arbeitsprojek-
     zeugt von ihrer Idee, überzeugt von den       te für Jugendliche und Erwachsene, der
     Potentialen der Mitwirkenden, überzeugt       Einsatz von Roma-Bildungsmediator*in-
     auch von der sozialen und politischen         nen in den Nordstadtschulen, aktuell der
     Bedeutung des Projekts. Wahrscheinlich        Aufbau eines Roma-Podcasts und der
     stimmte überdies der Kontext.                 digitale Start zu einem Haus der europäi-
                                                   schen Sinti*zze und Rom*nja.
     Seit 2014 richtet eine große Gemeinschaft
     der Veranstaltenden das Kulturfestival        Dass das Roma-Kunstprojekt Fassade
32   Djelem Djelem in Dortmund aus, das            nun sogar – dank des HMKV – Einzug
     gleichfalls neben der kulturellen eine klar   hält in das Dortmunder U, verstärkt das
     politische und sozial-emanzipatorische        immanente Anliegen eines Kunstver-
     Position einnimmt und Respekt für die         ständnisses, das sich dezidiert gegen
     am stärksten verfolgte ethnische Minder-      Rassismus, das berüchtigte Othering und
     heit in Europa einfordert. Genau wie in       die soziale Exklusion, in diesem Fall der
     einem Runden Tisch der Sozialen Arbeit        Rom*nja, wendet. Der Prozess lehrt auch,
     mit vielen Vereinen und Wohlfahrtsorga-       wie Kunst als fait social das Gegebene
     nisationen zum Thema „Zuwanderung             transzendieren und die Sehnsucht nach
     aus Südosteuropa“ wird gegen antiziga-        einer besseren Zukunft beheimaten kann.
     nistische Vorurteile aufgestanden und der     Dankbar erkennen wir: Christoph Wachter
     Versuch unternommen, prekäre Lebens-          und Mathias Jud haben den Dortmun-
     verhältnisse der Neuzugewanderten und         der Möglichkeitssinn geschärft. Noch
     die Beschulung ihrer Kinder zu verbes-        bleibt die Hoffnung, dass wenigstens das
     sern. Kultur- und Kunstbeiträge aus den       Haus in der Schleswiger Straße 31 eine
     Roma-Communities bringen im Festival          Schwester erhält, die als Schule oder
     Menschen unterschiedlicher Herkunft           Kindergarten mit einem vergleich­baren
     zusammen und eröffnen einen Raum für          Gesicht/Fassade zu verzaubern versteht.
     die Selbstermächtigung, zudem für den         Und einen Kinderwunsch sollten wir be-
     Kampf um eine würdevolle Umgestaltung         kanntermaßen unterstützen.
     der eigenen Lebenslagen. Auf Initiative
     von Ricarda Erdmann (AWO-IKUZ), Sami          Jörg Stüdemann ist Stadtdirektor,
     Dzemailowski (Carmen e.V.) und Berthold       Kämmerer und Kulturdezernent der
     Meyer (Theater im Depot) entwickelten         Stadt Dortmund.                              Schleswiger Straße 31, Dortmund (c) Christian Huhn Fotografie
Sie können auch lesen