FAŢADĂ | FASSADE - Hartware ...
←
→
Transkription von Seiteninhalten
Wenn Ihr Browser die Seite nicht korrekt rendert, bitte, lesen Sie den Inhalt der Seite unten
AUSSTELLUNGS MAGAZIN 2020/2 FAŢADĂ | FASSADE Ausstellung | Expoziție Atelier | Werkstatt Diskursort | Tribună de discursuri
Ausstellungsplan | Planul expoziției | Exhibition Plan Faţadă | Fassade | Façade 24 octombrie | Oktober | October 2020 21 martie | März | March 2021 Video Spațiu de lectură | Exponatele de Case | Hausmodelle | Lesebereich | Building models Reading area Bookshop Intrare HMKV Nivelul 3 Dortmunder U | Eingangsbereich HMKV Ebene 3 des Dortmunder U | Entrance area HMKV Level 3 of the Dortmunder U U
Inhalt | Conținut | Contents 4 44 Cernat Siminoc Rroma Self-Representation Reflected in Housing: From Internalised Stigma to the Quest 12 for Dignity | Formele de locuit ca reflectare a Fassade Eine autoportretizării rromilor De Einleitung | Faţadă O introducere la stigmatizarea de sine | Façade An introduction la căutarea demnității | Inke Arns | Fabian Saavedra-Lara Wohnformen als Spiegelbild der Selbstdarstellung der Rroma 1 Vom verinnerlichten Stigma 28 zum Streben nach Würde Faţadă | Fassade | Façade Delia Grigore Jörg Stüdemann 36 The question of good living | Die Frage nach 70 gutem Wohnen | Was bisher geschah | Dorința unui spațiu Ce s-a întâmplat de locuit bun până acum | What Karola Geiß-Netthöfel happened so far
78 84 92 108 Model de clădire | Estetica postinternet | Designul intrării în HMKV | Nordstadt | Modell eines Gebäudes | Model of a building Post-Internet-Ästhetik | Gestaltung des Eingangsbereichs N o r d s t a d t Strada 1 Decembrie, Buzescu Post-Internet aesthetic des HMKV | Design | Nordstadt România | Rumänien | Romania of the entrance area of the HMKV Inke Arns 86 Procesualitatea caselor 114 | Prozesshaftigkeit der 80 Häuser | Process capability Was ist das Projekt Fassade of the houses 94 für dich? | Ce reprezintă proiectul Casă fără fațadă | Undese află casele? Sedentarizare Fațadă pentru tine? | What does Haus ohne Fassade | House fără garanție | Wo stehen die Häuser? the Façade project mean to you? 3 2 without a façade Sesshaftigkeit ohne Garantie Fabian Saavedra-Lara | Where are the houses? 88 Sedentariness without a guarantee Model Schleswiger Str. 31 | Modell Schleswiger Str. 31 | Model of Schleswiger Str. 31 124 82 Lesebereich | Spațiu de lectură | Reading area Ornamente de metal Tradiție și impuls în cultura majorității | 100 Metallornamente Tradition 90 und Impuls in der Mehrheitskultur | Timişoara Roma-Baukultur im Häuser als Projektionsflächen | Metal ornaments urbanen Raum | Cultura stilului Case, ca suprafețe de proiecție Tradition and impulse in the arhitectural rrom în spațiul urban | | Houses as projection surfaces 133 mainstream cultural sphere Roma building culture in urban space Marny Garcia Mommertz Impressum | Impressum | Colophon
Cernat Siminoc 4 5 Buzescu, România | Rumänien | Romania 2019 (c) Cernat Siminoc Buzescu, România | Rumänien | Romania 2019 (c) Cernat Siminoc
DE RO EN Cernat Siminoc ist Mit- Cernat Siminoc este mem- Cernat Siminoc is member glied des künstlerischen bru al echipei artistice of the artistic team of Teams Werkstatt a atelierului Malinckrodt- Mallinckrodtstraße work- Mallinckrodtstraße und straße și manager de shop and project manager Projektmanager des proiect la HMKV pentru for Faţadă/Façade at HMKV für Faţadă/Fassade. proiectul expoziției HMKV. Fațadă/Fassade. 6 7 Buzescu, România | Rumänien | Romania 2019 (c) Cernat Siminoc Buzescu, România | Rumänien | Romania 2019 (c) Cernat Siminoc
Atelierului Mallinckrodtstraße | Mallinckrodtstraße Workshop | Werkstatt Mallinckrodtstraße (c) Christian Huhn Fotografie
Fassade Eine Gebäudefront. Speziell in der Moderne men als Ausdruck einer Überhöhung der wurde versucht, der (vielkritisierten) Fas- Idee des Hauses gelesen werden. So sind sade den Charakter des „Trennenden“, Fassaden wie auch Innenräume mit orna- Einleitung | Faţadă O introducere der „Kulissenhaftigkeit“ und des „Mas- mentalen Farbmustern bedeckt und mit kenhaften“ zu nehmen. Statussymbolen (z.B. Logos von Luxus- firmen wie dem Mercedes-Stern) verziert, Aufbauend auf dem gleichnamigen kol- während sich auf den Dächern Formen | Façade An introduction laborativen Kunstprojekt der Werkstatt Mallinckrodtstraße zur Roma-Baukultur und der im September 2019 realisierten Neugestaltung einer Hausfassade in der aus der globalen Architekturgeschichte finden. Ein bisschen Disneyland, ein biss- chen Dallas, Versatzstücke von Burgen, Schlössern, Villen, Anwesen – hier vermi- Inke Arns | Fabian Saavedra-Lara Dortmunder Nordstadt richtet die Aus- schen sich eine große Menge an medialen stellung Faţadă/Fassade den Fokus auf wie auch lokalen rumänischen Einflüssen. DE eine besondere Form von Architektur, die in den letzten 30 Jahren u.a. in Rumänien So findet sich in den hohen, zum Teil pa- godenartig gestapelten Dächern z.B. die Fassaden haben einen schlechten Ruf. des rumänischen Conducătors Nicolae entstanden ist. Diese zeichnet sich durch barocke Kirchenarchitektur der Region Wenn alles „nur Fassade“ ist, bedeutet Ceauşescu 1988 in Erfurt (DDR) die der expressive Fassaden aus, in denen sich wieder. Die meisten Häuser scheinen von das, dass wohl „nichts dahinter“ ist. Straße zugewandte Seite des Erfurter viele unterschiedliche Einflüsse und Ge- großbürgerlichen Residenzen des 19. Diese Redensart geht auf die Geschichte Opernhauses gestrichen, während die staltungsformen wiederfinden. Außerdem Jahrhunderts inspiriert zu sein. Charak- des russischen Feldmarschalls Grigori nicht sichtbaren Seiten in ihrem schlech- sind die (Traum-)Häuser oft mit Kuppeln, teristisch sind ein klarer Baukörper, Man- Alexandrowitsch Potjomkin zurück, der ten Zustand verblieben. Ceauşescu selbst Burgzinnen oder silbrig schimmernden sardendächer, symmetrische Fassaden, 1787 die russische Zarin Katharina die frönte in Rumänien einem extrem deko- Zwiebeldächern versehen. In der Aus- neoklassizistische Eingangsportale, reich Große mit ihrem Gefolge auf einer In rativen, typisch stalinistischen Zucker- stellung werden zahlreiche Hausmodelle ornamentierte Holztüren, monumentale 12 spektionsreise durch die neubesiedelten bäckerbaustil. Er wollte die rumänische präsentiert, die in der Werkstatt Mallinck Treppenaufgänge, „Giebelfelder, sowie 13 Gebiete Neurusslands – heute die süd- Hauptstadt zum Paris des Ostens um- rodtstraße entstanden sind. Was hat es zahlreiche Kapitelle, Gesimse, Atlanten liche Ukraine und die Krim – beeindru- gestalten – auf Kosten der Bevölkerung. jedoch mit den Vorbildern für diese Mo- cken wollte. Um der Zarin den Wohlstand Nach 1989 wurde die dramatische huma- delle auf sich? und die blühenden Landschaften dieser nitäre Lage in Rumänien offensichtlich. Sinti*zze und Rom*nja neuen Provinz vorzugaukeln, habe der Zugleich war Ceauşescus Prestigepro- Ausgangspunkt für die Neugestaltung der ist die kollektive Selbstbezeichnung Fürst, so die Legende, bemalte Kulissen jekt, der Parlamentspalast, ein Prunkbau Hausfassade in der Dortmunder Nordstadt einer wenige Hunderttausend Mitglie- von Dörfern aufstellen lassen, in denen mit 1.100 Zimmern, für den ein ganzes Bu- ist die bereits erwähnte Roma-Baukultur, der umfassenden und stark ausdiffe- Schauspieler*innen die angeblichen Dorf- karester Stadtviertel abgerissen worden die der rumänische Architekturhistoriker renzierten Minderheit in Deutschland. bewohner*innen gaben. Obwohl diese war, nach seiner Hinrichtung 1989 noch Rudolf Gräf zu den „spektakulärsten und Geschichte erwiesenermaßen erfunden immer nicht vollendet. einmaligsten Entwicklungen im postkom- Sinti: Einzahl, männlich: Sinto; ist, bezeichnet der Begriff der „Potem- munistischen Rumänien“1 zählt. Ähnlich Einzahl, weiblich: Sintez(z)a oder kinschen Dörfer“ bis heute Formen der Die Fassade ist ein wichtiges Thema der wie Arbeitsmigrant*innen in Westdeutsch- Sintiz(z)a; Mehrzahl, weiblich: Sin- Täuschung und des Blendwerks. Er steht Architektur. Von Vitruv bis zur zeitgenös- land seit den 1960er Jahren senden auch tez(z)e oder Sinti(z)ze. für Oberflächen, die falsche Tatsachen sischen Architektur spielt die Gestaltung viele rumänische Roma-Familien das im wie Erfolg oder Wohlstand vorspiegeln, der Fassade eine herausragende Rolle. Ausland erwirtschaftete Geld zurück in Roma: Einzahl, männlich: Rom; denen es jedoch an jeglicher Substanz Der Begriff kommt aus dem Lateinischen die Heimat. In Rumänien wird das Geld Einzahl, weiblich: Romni; Mehrzahl, fehlt. (facies – dt. „Angesicht/Gesicht“) und oftmals in den Bau von Eigenheimen in- weiblich: Romnja. bezeichnet den gestalteten, oft repräsen- vestiert. Viele Rom*nja realisieren dort Informationszentrum und Dokumentations Das Bild der „Potemkinschen Dörfer“ tativen Teil der sichtbaren Hülle bzw. der den Traum vom eigenen Haus, der so viele zentrum für Antirassismusarbeit e.V. (www.idaev.de/recherchetools/glossar, 6.5.2020) taucht im 20. Jahrhundert oft – aber nicht Außenhaut eines Gebäudes. In der Archi- Menschen auf der ganzen Welt beflügelt. ausschließlich – im Kontext sozialisti- tekturgeschichte bezieht sich der Begriff Sicherlich können die speziellen Baufor- scher Parteidiktaturen auf. So wurden „Fassade“ auf die Hauptansichtsseite zum Beispiel anlässlich des Besuchs oder Schauseite eines Gebäudes, also die 1 Rudolf Gräf: Z[...]paläste. Die Architektur der Roma in Rumänien, Diplomarbeit, TU Graz, 2005, S. 14.
breiteten Vorurteilen entziehen. Gleich- Architekturen in Rumänien ähnelt – und Z[…] Stereotypen über unsere Minderheit zeitig sind diese „Träume von Häusern“ somit ein Zeichen für eine positive Selbst- Den Gebrauch des Z-Worts kommen- aufgelistet, bis hin zu der Behauptung, auch Projektionsflächen und werden im repräsentation der lokalen Community im tiert der Zentralrat deutscher Sinti und ,Zigeuner‘ würden Kinder stehlen. aktuellen europäischen Rechtspopulis- urbanen Raum setzt? Auf Einladung von Roma wie folgt: „Die Bezeichnung Noch in der 2. Auflage des Dudens mus instrumentalisiert und kriminalisiert: Interkultur Ruhr (Träger: Regionalverband ,Zigeuner‘ ist untrennbar verbunden sinn- und sachverwandter Wörter aus Diskriminierende und tendenziöse Bei- Ruhr) initiierten die beiden Künstler Mat- mit rassistischen Zuschreibungen, die dem Jahr 1986 wird unter dem Stich- träge in populären Medien berichteten hias Jud und Christoph Wachter 2017 ge- sich, über Jahrhunderte reproduziert, wort ,Zigeuner‘ auf die Begriffe ,Ab- im Zuge der Brexit-Kampagne beispiels- meinsam mit Akteur*innen aus der Nach- zu einem geschlossenen und aggres- schaum‘ und ,Vagabund‘ verwiesen.“ weise von „Roma gypsy palaces“, die an- barschaft des Nordmarkts eine Werkstatt, siven Feindbild verdichtet haben, das https://zentralrat.sintiundroma.de/sinti-und- geblich von britischen Steuerzahler*innen in der die Modelle entstanden, die jetzt in tief im kollektiven Bewusstsein ver- roma-zigeuner, 21.10.2020 aufgrund eines behaupteten Missbrauchs der Ausstellung im HMKV zu sehen sind. wurzelt ist. Ab dem 16. Jahrhundert von Sozialleistungen unfreiwillig mitfinan- Einer dieser Entwürfe wurde 2019 an der setzte sich in Deutschland die (irrige) Der HMKV möchte diese rassistische ziert werden. Fassade des Wohnhauses Schleswiger Auffassung durch, ,Zigeuner‘ sei ab- Bezeichnung nicht reproduzieren und Straße 31 umgesetzt – ein Besuch lohnt geleitet von ,Ziehgauner‘. Auch in damit verhindern, abwertende Stereo- Auch in Dortmund (und im gesamten sich! Auch der Eingangsbereich des einem der ersten Lexikonartikel zum type fortzuschreiben und die Verlet- Ruhrgebiet) leben Roma-Familien unter HMKV im Dortmunder U wird im Zuge Stichwort ,Zigeuner‘, 1848 im Brock- zung von Sinti*zze und Rom*nja fort- teils sehr prekären Bedingungen. Viele der Ausstellung von der Werkstattgrup- haus erschienen, wird dieser Zusam- zusetzen. Aus diesem Grund wird das von ihnen sind in der Nachbarschaft des pe gestaltet und schlägt eine Brücke zur menhang explizit hergestellt. Dort Z-Wort im vorliegenden Magazin durch Nordmarkts zuhause und sind u.a. mit Schleswiger Straße. Zu sehen ist diese findet man die ganze Palette negativer Z[…] ersetzt. fehlenden Möglichkeiten politischer und Gestaltung im Eingangsbereich und in kultureller Repräsentanz konfrontiert. Um den Ausstellungsräumen des HMKV. Ein dieser Situation zu begegnen, engagiert begleitendes Veranstaltungsprogramm und Karyatiden. Der Stil schwankt zwi- Jede Architektur steht in einem sozialen, sich die Stadt Dortmund gemeinsam mit ermöglicht in vielen unterschiedlichen 14 schen Neoklassizismus, Barock und politischen und ökonomischen Kontext städtischen Institutionen seit einigen Jah- Formaten eine Vertiefung und kritische 15 amerikanischem Kolonialstil“2 . Wie in der ihres Entstehens, ihrer Nutzung und ren u.a. in den Bereichen Bildung, Quali- Diskussion der zahlreichen Aspekte des barocken Architektur ist auch hier „alles, Wahrnehmung. Roma-Gemeinschaften fizierung und Unterstützung von Familien Projekts. was man sieht, nur Dekor, dessen Ziel es gehören in der Geschichte und Gegen- in prekärer Lage. Durch den Zusammen ist, den Betrachter in Erstaunen zu verset- wart zu den am meisten von Rassismus schluss verschiedener Träger wurde Dieser Text entsteht in bedrückenden Zei- zen, starke emotionale Reaktionen in ihm und Marginalisierung betroffenen ge- vor einigen Jahren das überregional ten: Der globale Ausbruch des Coronavi- hervorzurufen und ihn zu verwirren.“3 sellschaftlichen Gruppen in Europa. Auf- viel beachtete Roma-Kulturfestival rus hat auch für den Kulturbereich aktuell grund von struktureller Benachteiligung, Djelem Djelem initiiert. Die Selbstorga- schwerwiegende Folgen. Der „Lockdown“ Mittelpunkt der Häuser ist meist ein Diskriminierung und gewaltsamer Ver- nisation Romano Than entstand aus der zwingt alle Kultureinrichtungen dazu, ih- zweigeschossiger Festsaal mit Galerie folgung ist es für viele Menschen nach Community heraus und ist nach wie vor ren Betrieb vor Ort temporär einzustellen, und monumentaler Prunktreppe. Oft ver- wie vor kaum möglich, die Basis für eine u.a. im Bereich der Kinder- und Jugend und stellt viele Menschen vor existenziel- fügen die Häuser über viele Zimmer, von stabile Existenz zu legen, zu der ange- arbeit sehr aktiv. In Zusammenarbeit mit le Probleme. Die Grenzen in Europa sind denen jedoch meist nur eines bewohnt messener Wohnraum, Bildungschancen, der GrünBau gGmbH wiederum erwarb zu diesem Zeitpunkt weitestgehend ge- ist. Denn die Häuser dienen ausschließ- kulturelle Anerkennung und ein würdevol- die Stadt sukzessive Wohnhäuser, die mo- schlossen. Zahlreiche Erntehelfer*innen, lich der Repräsentation – in ihnen finden les Arbeitsverhältnis gehören. Vor diesem dernisiert wurden und – bei fairen Mieten u.a. aus Rumänien, konnten trotzdem ein- gesellschaftlich relevante Ereignisse Hintergrund sind die Architekturen von – zu einer konkreten Verbesserung der reisen und müssen derzeit unter gesund- wie Hochzeiten, Abhaltung eines Kris Roma-Communities in Rumänien nicht Wohnsituation vieler Familien beitragen. heitlich sehr schwierigen Bedingungen (Gericht) oder der Empfang von Gästen nur Manifestationen einer einzigartigen arbeiten. In dieser Krise, so scheint es, statt. Sie repräsentieren die (Groß-)Fa- Baukultur, sondern auch Ausdruck einer An diese komplexe lokale, regionale und wird die soziale und ökonomische Un- milie als grundlegende gesellschaftliche Selbstermächtigung, indem sie sich ras- gleichzeitig auch europäische Situation gleichheit in Europa nochmal besonders Institution.4 sistischen Zuschreibungen und weit ver- schließt das Projekt Fassade an. Es ent- deutlich. stand aus der Frage heraus: Könnte ein 2 Gräf 2005, S. 140. Wohnhaus am Dortmunder Nordmarkt Wir hoffen, dass die so wichtigen De- 3 Gräf 2005, S. 106. 4 Vgl. Gräf 2005. so gestaltet werden, dass es den Roma- batten über Repräsentanz, Teilhabe und
Anerkennung während des „Lockdowns“ offene Gesellschaft und ein respektvolles nicht abbrechen und wir „nach der Kri- Miteinander zu verteidigen. Z[…] se poate găsi listată întreaga gamă se“ auch im Kulturbereich neue Formen Consiliul central al sintilor și rromilor de stereotipuri negative despre mino- der Zusammenarbeit und der grenzüber- 30. April 2020 germani comentează cuvântul „Z” ritatea noastră, inclusiv afirmația că schreitenden Solidarität finden, um die după cum urmează: „Termenul ,Zi- „țiganii” fură copii. În cea de-a doua geuner‘ (Țigan) este indisolubil legat ediție a dicționarului Duden de cuvinte de atribuiri rasiste care, reproduse sinonime și înrudite, din 1986, de la RO de-a lungul secolelor, s-au condensat într-o imagine dușmănoasă, închisă intrarea ‚țigan’ se face trimitere la ter- menii ‚scursură’ și ‚vagabond’.” Fațadele nu au un renume bun. Dacă totul prestigiu, Palatul Parlamentului, o clădire și agresivă, adânc înrădăcinată în https://zentralrat.sintiundroma.de/sinti-und- este „doar fațadă“ înseamnă că nu se află impozantă, cu 1 100 de camere, pentru conștiința colectivă. Începând cu roma-zigeuner, 21.10.2020 „nimic în spate“. Aceste vorbe îi sunt atri- care a fost demolat un întreg cartier bu- secolul al XVI-lea, s-a impus ideea buite feldmareșalului rus Grigori Alexan- cureștean, nu fusese încă finalizat. (eronată) că ,Zigeuner‘ provine HMKV nu ar dori să reproducă acest drovici Potiomkin, care, în 1787, a dorit să din ,Ziehgauner‘ (șarlatan vagant). termen rasist pentru a împiedica astfel o impresioneze pe țarina rusă Ecaterina Fațada este un element important în ar- Această legătură este, de asemenea, perpetuarea stereotipurilor peiorative cea Mare și anturajul acesteia, într-un tur hitectură. De la Vitruviu la arhitectura făcută în mod explicit într-unul dintre și jignirea continuă a sintilor și a rro- de inspecție prin zonele nou populate contemporană, designul fațadei joacă primele articole din dicționarul expli- milor. Din acest motiv, cuvântul „Z” din Noua Rusie, astăzi sudul Ucrainei și un rol deosebit. Termenul vine din latină cativ cu privire la cuvântul ,Zigeuner‘, este înlocuit în prezenta revistă cu Crimeea. Pentru a o încânta pe țarină cu (facies – ro. „vedere/față“) și desemnea- publicat în Brockhaus, în 1848. Acolo Z[…]. prosperitatea și peisajele înfloritoare ale ză partea ornamentată, adesea repre- acestei noi provincii, prințul, potrivit le- zentativă a structurii vizibile, respectiv gendei, a pictat decoruri de teatru cu at- învelișul exterior al unei clădiri. În istoria „asemănător unei măști”, al fațadei (mult fațadei casei din Dortmund Nordstadt mosferă de sate, în care actori se dădeau arhitecturii, termenul „fațadă“ se referă criticate). este cultura construirii caselor la rromi, 16 drept locuitori ai acestora. Deși această la partea principală de privire sau partea menționată anterior, pe care specialistul 17 poveste s-a dovedit a fi inventată, terme- vizibilă a unei clădiri, adică partea fron- Având la bază proiectul de artă colabora- român în istoria arhitecturii, Rudolf Gräf, nul „potemkiniadă” descrie încă forme tală a clădirii. În epoca modernă, în spe- tivă omonim, al atelierului Mallinckrodt- o numără printre „cele mai spectaculoase de înșelare și de orbire a simțurilor. El cial, s-a încercat înlăturarea caracterului straße, despre cultura construirii caselor și unice dezvoltări din România postco- reprezintă suprafețe care prezintă fapte de „separator”, de „aspect de culise”, la rromi, și proiectul de reamenajare a fa- munistă”1. Ca și lucrătorii imigranți din false, cum ar fi succes sau prosperitate, țadei unei case din Dortmund Nordstadt, Germania Federală a anilor '60, multe fa- dar care nu au nicio substanță. realizat în septembrie 2019, expoziția milii de rromi români trimit banii câștigați Sintii și rromii Fațadă/Fassade pune accentul pe o for- în străinătate înapoi acasă. În România, Imaginea „satelor potemkiniene” a apă- reprezintă o autointitulare unei mă specială de arhitectură, care a apărut banii sunt investiți adesea în construcția rut, adesea, în secolul al XX-lea, dar nu minorități formate din câteva sute de în ultimii 30 de ani, printre alte țări și în de cămine proprii. Mulți rromi își reali- exclusiv, în contextul dictaturilor partide- mii de membri, puternic diferențiată, în România. Aceasta se remarcă prin fața- zează acolo visul de a avea propria casă, lor socialiste. De exemplu, cu ocazia vizi- Germania. de expresive, în care se regăsesc multe care îi animă pe mulți oameni din întreaga tei conducătorului român Nicolae Ceau- influențe și forme de design dintre cele lume. șescu, în 1988, la Erfurt (RDG), partea Sinti: singular, masculin: sinto; singu- mai diverse. În plus, casele (de vis) au dinspre stradă a Operei din Erfurt a fost lar, feminin: sintez(z)a sau sintiz(z)a; adesea cupole, merloane sau acoperișuri Formele arhitecturale speciale pot fi inter- zugrăvită, în timp ce părțile nevizibile au plural, feminin: sintez(z)e sau sinti(z)ze. în formă de bulb de ceapă, cu reflexii ar- pretate, cu siguranță, ca expresie a unei rămas în starea lor proastă. Ceaușescu gintii. În cadrul expoziției sunt prezentate exagerări a ideii de casă. Atât fațadele însuși se lăfăia într-un stil arhitectural ex- Romi: singular, masculin: rrom; numeroase modele de case, care au luat și cât și interioarele sunt împodobite cu cesiv de decorativ, tipic stalinist. El voia singular, feminin: rromni; plural, naștere în atelierul Mallinckrodtstraße. modele ornamentale în culori și decorate să transforme capitala României în Pari- feminin: rromnia. Dar ce legătură există între modelele pre- cu simboluri de statut (de exemplu, em- sul Estului, pe spinarea populației. După Informationszentrum und Dokumentations cursoare și aceste modele? bleme de firme de lux, cum ar fi steaua 1989, situația umanitară dramatică din zentrum für Antirassismusarbeit e.V. Punctul de plecare pentru reproiectarea Mercedes), în timp ce, pe acoperișuri, pot (www.idaev.de/recherchetools/glossar, 6.5.2020) România a devenit evidentă. La execuția lui Ceaușescu, în 1989, proiectul său de 1 Rudolf Gräf, Z[...]paläste. Die Architektur der Roma in Rumänien, Lucrare de diplomă, TU Graz, 2005, pag. 14
fi găsite forme din istoria arhitecturii uni- dezavantajelor structurale, a discriminării gGmbH, orașul a achiziționat treptat permite aprofundarea și abordarea cri- versale. Puțin Disneyland, puțin Dallas, și a persecuțiilor violente, pentru multe clădiri rezidențiale, pe care le-a moder- tică, sub diferite forme, a numeroaselor piese din castele, palate, vile, moșii, aici persoane este în continuare greu să pună nizat, contribuind, prin chirii corecte, la aspecte ale proiectului. se amestecă o mare cantitate de influen- bazele unei existențe stabile, care să in- ameliorarea concretă a situației locative țe mediatice, dar și locale românești. De cludă spații de locuit adecvate, oportuni- a multor familii. Acest text este creat în vremuri apăsătoa- exemplu, pe acoperișurile înalte, parțial tăți educaționale, recunoaștere culturală re: Izbucnirea epidemiei de coronavirus asemănătoare cu pagodele, sunt redate și o relație de muncă demnă. În acest Proiectul Fațadă se alătură acestei situ- are consecințe grave și asupra sectorului elemente din arhitectura bisericii baro- context, arhitecturile comunităților de ații locale, regionale și, totodată, și eu- cultural. „Izolarea” obligă toate instituții- ce din regiune. Majoritatea caselor par rromi din România nu reprezintă doar ma- ropene complexe. La origine a stat între- le culturale să își închidă temporar activi- inspirate din casele marii burghezii din nifestări ale unei culturi arhitecturale uni- barea: Ar putea o clădire rezidențială din tatea locală și îi aduce pe mulți oameni în secolul al XIX-lea. Caracteristice sunt o ce, ci și o expresie a unei autoîmputerni- Dortmund Nordmarkt să fie proiectată, fața unor probleme existențiale. Granițele structură arhitecturală clară, acoperișuri ciri, prin eliminarea atributelor rasiste și a în așa fel încât să se asemene cu arhitec- din Europa sunt în mare parte închise mansardate, fațade simetrice, portaluri prejudecăților răspândite. În același timp, tura rromă din România și să marcheze în acest moment. Mulți lucrători în agri- de intrare neoclasice, uși din lemn bogat aceste „visuri despre case” reprezintă și astfel autoreprezentarea pozitivă a comu- cultură, printre alții, și din România, au ornamentate, scări monumentale, „fron- suprafețe de proiecție, instrumentalizate nității locale în spațiul urban? La invitația putut totuși să intre în țară și, în prezent, toane, precum și numeroase capiteluri, și criminalizate în prezent, în populismul Interkultur Ruhr (sponsor: Regionalver- trebuie să lucreze în condiții de sănătate cornișe, atlanți și cariatide. Stilul variază de dreapta din Europa: Pe parcursul cam- band Ruhr), cei doi artiști, Mathias Jud și aparent foarte dificile. După câte se pare, între neoclasicism, baroc și stilul colonial paniei Brexit, articole discriminatorii și Christoph Wachter, au inițiat, în 2017, îm- în această criză, inegalitatea socială și american”2. Ca și în arhitectura barocă, și tendențioase din mass-media populare preună cu actori din cartierul Nordmarkt, economică din Europa devine, încă o aici „tot ceea ce vezi este doar un decor, au relatat, de exemplu, despre „palate un atelier în care au fost create modelele dată, deosebit de clară. al cărui scop este să-l uimești pe privitor, țigănești”, despre care s-a afirmat că ar fi care acum pot fi văzute în expoziția de să îi provoci reacții emoționale puternice fost cofinanțate involuntar de contribua- la HMKV. Unul dintre aceste proiecte a Sperăm că dezbaterile atât de impor- și să îi produci un sentiment confuz”.3 bilii britanici, printr-un presupus abuz la fost transpus în 2019 la fațada casei din tante despre reprezentare, participare 18 adresa cotizațiilor sociale.4 Schleswiger Straße 31. Merită vizitat! Și și recunoaștere nu se vor opri în timpul 19 Elementul central al casei este, de obicei, „membrana interioară” a turnului U din „izolării” și că, „după criză”, vom găsi un salon de festivități, cu două etaje, cu Și în Dortmund (și în întregul bazin Ruhr) Dortmund este realizată de grupul de noi forme de cooperare și de solidaritate galerie și scară monumentală. Adesea, trăiesc familii rrome în condiții foarte ateliere, în cadrul expoziției, și reprezintă transfrontalieră și în domeniul cultural casele dispun de multe camere, dintre precare uneori. Multe dintre ele își au do- un pod către Schleswiger Straße. Aces- pentru apărarea societății deschise și a care, de cele mai multe ori, doar una miciliul în cartierul Nordmarkt și se con- ta realizare poate fi văzută în holul de atitudinii pline de respect reciproc. este locuită. Casele au exclusiv rol de fruntă, între altele, cu lipsa posibilităților la intrare și încăperile expoziției HMKV. reprezentare, în ele au loc evenimente cu unei reprezentări la nivel politic și cultu- Un program cu activități complementare 30 aprilie 2020 importanță socială, precum nunți, desfă- ral. Pentru a combate această situație, șurarea unui cris (judecată țigănească) orașul Dortmund lucrează de mai mulți sau primirea de oaspeți. Ele reprezintă familia (mare), ca instituție fundamentală ani împreună cu instituțiile municipale, între altele, în domeniile educație, califi- EN în societate. care și asistență familială. Acum câțiva Façades have a poor reputation. When tures of this new province for the benefit ani, prin colaborarea diferiților sponsori, everything is “just a façade”, that means of the Czarina, the Prince, according to Fiecare arhitectură se încadrează într-un a fost inițiat festivalul cultural Gelem, that there must be “nothing behind it”. the legend, had painted backdrops of vil- context social, politic și economic al Gelem, care s-a bucurat de succes pe This figure of speech can be traced back lages set up, in which actors pretended apariției, utilității și percepției sale. De-a plan național. Organizația autonomă to the story of the Russian Field Marshall to be the actual villagers. Although this lungul istoriei, comunitățile rrome din Romano Than s-a născut din sânul comu- Grigory Alexandrovich Potemkin, who story has been proven to be invented, the Europa au făcut parte, până în prezent, nității și este foarte activă în continuare, hoped to impress the Russian Czarina term of “Potemkin villages” is still used din grupurile sociale cel mai afectate de între altele, în activități dedicate copiilor Catherine the Great and her retinue on to designate forms of deception and il- rasism și de marginalizare. Din cauza și tinerilor. În cooperare cu GrünBau a tour of inspection through the newly lusion. It stands for surfaces that twist settled territories of New Russia – today facts concerning aspects like success 2 Gräf 2005, pag. 140 3 Gräf 2005, pag. 106. southern Ukraine and Crimea. In order to or affluence, but which are void of any 4 Cf. Gräf 2005. feign the prosperity and the green pas- substance.
The image of the “Potemkin villages” ap- in the Nordstadt district of Dortmund peared in the 20th century often, but not in September 2019, the Faţadă/Façade Z[…] finds listed the entire spectrum of ne- exclusively in the context of Socialist par- exhibition focuses on a special form of The use of the “Z” word is commen- gative stereotypes about our minority, ty dictatorships. Thus, for example, the architecture that has arisen in Romania, ted upon by the Central Council of extending to the claim that ‘Zigeuner’ side of the opera house in Erfurt facing among other places, in the last 30 years. German Sinti and Roma as follows: steal children. In the 2nd edition of the the street was painted on the occasion This is distinguished by expressive “The designation ‘Zigeuner’ (gypsy) is Duden book of meaning and subject- of a visit by the Romanian Conducător façades, in which many different forms inseparably linked with racist associa- related words from 1986, reference is Nicolae Ceauşescu to Erfurt (GDR) in of design are found. The (dream) homes tions, which, reproduced over centu- made to the terms ‘Abschaum’ (scum, 1988, while the not visible sides remained are also often provided with domes or ries, have condensed to form a cohe- lowlife) and ‘Vagabund’ (vagabond) in their poor condition. Ceauşescu him- cupolas, castle battlements or silvery, sive and aggressive enemy stereotype under the heading ‘Zigeuner’.“ self indulged in an extremely decorative, shimmering, onion-shaped roofs. Many that is deeply rooted in the collective https://zentralrat.sintiundroma.de/sinti-und-ro- typically Stalinist gingerbread style of building models that originated in the consciousness. The (erroneous) noti- ma-zigeuner, 21.10.2020 building in Romania. He wanted to rede- Mallinckrodtstraße workshop are pre- on established itself in Germany as of sign the Romanian capital into the Paris sented in the exhibition. However, what the 16th century that ‘Zigeuner’ is de- The HMKV does not wish to reprodu- of the east, at the cost of the people. The are the references for these models rived from ‘Ziehgauner’ (wandering ro- ce this racist designation and thus dramatic humanitarian situation in Ro- about? gue). This connection is also explicitly wishes to prevent the perpetuation of mania became apparent after 1989. At the established in one of the first encyc- denigrating stereotypes and continu- same time, Ceauşescu’s prestige project, The starting point for the redesign of the lopaedia articles for the heading ‘Zi- ing injury to Sinti and Roma. For this the Palace of the Parliament, a folly with building façade in the Nordstadt district geuner’, which appeared in 1848 in the reason, the German “Z” word will be 1,100 rooms, for which an entire Bucha- of Dortmund is the already mentioned Brockhaus encyclopaedia. There one replaced in this magazine by “Z[…]”. rest city district was demolished, had still Roma building culture, which the Roma- not been completed by the time of his ex- nian architecture historian Rudolf Gräf ecution in 1989. counts as among the “most spectacular 1960s, many Roma families send home the high, sometimes pagoda-like, stacked 20 and unique developments in post-com- the money they have earned abroad. In roofs. Most houses appear to be inspired 21 The façade is an important theme of ar- munist Romania”1. Like labour immi- Romania, the money is often invested in by the residences of the grand bourgeoi- chitecture. From Vitruv to contemporary grants in Western Germany since the the construction of private homes. Many sie of the 19th century. Characteristic architecture, the design of the façade Roma realise the dream that inspires so are a clear structural shell, gambrel plays an exceptional role. The term orig- many people around the world there. roofs, symmetrical façades, neo-classi- inates from the Latin facies (face) and Sinti and Roma cist entrance portals, richly ornamented designates the designed, often pres- is the collective self-designation of a The special construction forms can sure- wooden doors, monumental staircas- tige-oriented part of the visible shell or strongly differentiated minority con- ly be interpreted as the expression of an es, “tympani, as well as many capitals, outer skin of a building. In the history sisting of a few hundred thousand exaggeration of the idea of the house. cornices, atlases and caryatids. The of architecture, the term “façade” re- members in Germany. Both façades and interiors are thus cov- style fluctuates between neoclassicism, fers to the main viewing side or visible ered with ornamental colour patterns and Baroque and American colonial style”2. side of a building, thus the front of the Sinti: Singular, masculine: Sinto; decorated with status symbols (e.g. log- As in Baroque architecture, here too, building. Especially in the modern pe- singular, feminine: Sintesa; plural, os of luxury companies like the Mercedes “everything one sees is only décor, the riod, attempts were made to divest the feminine: Sinti. star), while forms from the global history goal of which is to inspire astonishment, (much-criticised) façade of its “separat- of architecture are found on the roofs. A to elicit strong emotional reactions and ing”, “backdrop“ and “mask-like” char- Roma: Singular, masculine: Rom; sin- little bit Disneyland, a little bit Dallas, set to confuse the viewer.”3 acter. gular, feminine: Romni; plural, femini- pieces from fortresses, castles, villas, ne: Roma. manors – many media-related and local The heart of the house is usually a Based on the collaborative art project Information and Documentation Centre for Romanian influences come together two-storey ceremonial hall with a gallery of the Mallinckrodtstraße workshop on Anti-Racism Work e. V. (IDA). here. For example, the Baroque church and a monumental grand staircase. The (www.idaev.de/recherchetools/glossar, 16.5.2020) Roma building culture of the same name architecture of the region is reflected in houses often have many rooms, of which, and the redesign of a building façade 2 Gräf 2005, 140. 1 Rudolf Gräf, Z[...]paläste. Die Architektur der Roma in Rumänien, diploma thesis, TU Graz, 2005, p. 14 3 Gräf 2005, 106.
however, only one is usually used. This is confronted with, among other problems, membrane” of the Dortmunder U will part. Many harvest workers, including because the houses exclusively serve the the absence of opportunities for political also be designed by the workshop group from Romania, were nonetheless able purposes of representation – socially rel- and cultural representation. To address during the exhibition and builds a bridge to enter and must currently work under evant events like weddings, the conduct- this situation, the City of Dortmund has to Schleswiger Straße. This design can health-related conditions that are exceed- ing of a Kris (court) or the receiving of for several years been active, together be seen in the entrance area and in the ingly difficult indeed. In this crisis, so it guests take place in them. They represent with civic organisations, in the fields of exhibition space of the HMKV. An accom- seems, the social and economic inequal- the (extended) family as a fundamental education, qualification and the support panying event programme in many differ- ity in Europe is once again becoming es- societal institution.4 of families in precarious circumstances, ent formats enables more in-depth and pecially clear. among other things. The Roma cultural critical discussion of the many aspects of Each architecture is located in the social, festival Djelem Djelem, which is also the project. We hope that the crucial debates con- political and economic context of its ori- highly regarded nationwide, was initiated cerning representation, participation gin, utilisation and perception. In history several years ago as a result of the affil- This text was created in gloomy times: and recognition will not stop during the and in the present, Roma communities iation of various sponsors. The Romano the global outbreak of the corona virus “lockdown” and that we will also find are among the societal groups in Europe Than self-organisation arose from within also currently means drastic conse- new forms of cooperation and solidarity most affected by racism and marginali- the community and remains highly ac- quences for the cultural sector. The across borders in the cultural sector “af- sation. Due to structural disadvantaging, tive in the field of child and youth work, “lockdown” is forcing all cultural institu- ter the crisis”, in order to defend an open discrimination and violent persecution, it among other areas. In cooperation with tions to temporarily discontinue opera- society and respectful dealings with one is still hardly possible for many people to the GrünBau gGmbH, the city in turn suc- tions on site and is resulting in existential another. establish the basis for a stable existence, cessively procured residential buildings, problems for many people. The borders which includes suitable living space, which were modernised and, in combina- in Europe are now closed for the most 30 April 2020 educational opportunities, cultural recog- tion with fair rents, contribute to a con- nition and dignified working conditions. crete improvement in the living situation Against this background, the architec- of many families. 22 tures of Roma communities in Romania 23 are not only manifestations of a unique The Façade project accompanies this building culture but also an expression complex local, regional and at the same of a self-empowerment, in that they elude time European situation. It arose from racist attributions and pervasive preju- the following question: could a residen- dices. At the same time, these “dreams of tial building in the Nordmarkt district of homes” are also projection surfaces and Dortmund be designed in such a way that are instrumentalised and criminalised in it resembles the Roma architectures in current European right-wing populism: Romania and thus provide a symbol for a Discriminatory and tendentious pieces in positive self-representation of the local popular media reported in the course of community in the urban space? At the in- the Brexit campaign, for example, about vitation of Interkultur Ruhr (Host “Roma gypsy palaces”, which are alleg- institution: Regionalverband Ruhr), the edly involuntarily co-financed by British two artists Mathias Jud and Christoph taxpayers through a claimed abuse of Wachter, together with artists from the social services. Nordmarkt neighbourhood, initiated a workshop in 2017, in which the models Roma families also live under in some were built that can now be seen in the cases very precarious conditions in Dort- exhibition at the HMKV. One of these de- mund (and throughout the Ruhr region). signs was realised in 2019 on the façade Many of them are at home in the neigh- of the residential building at Schleswiger bourhood around the Nordmarkt and are Straße 31 – it is worth a visit! The “inner 4 See Gräf 2005.
Detaliu al fațadei din Schleswiger Str. 31, Dortmund Nordstadt | Detail der Fassade der Schleswiger Str. 31 in der Dortmunder Nordstadt | Detail of the façade of Schleswiger Str. 31 in Dortmund's Nordstadt (c) Christian Huhn Fotografie
Atelierului Mallinckrodtstraße | Mallinckrodtstraße Workshop | Werkstatt Mallinckrodtstraße (c) Christian Huhn
Faţadă | Fassade | Façade și școlarizarea copiilor lor. Contribuțiile ințarea unui podcast rrom și inițializarea culturale și artistice ale comunităților unei case digitale pentru sinti și rromi de rromi reunesc, în cadrul festivalului, europeni. oameni de diferite origini și deschid un spațiu pentru auto-împuternicire, precum Faptul că proiectul de artă rromă Fațadă și pentru lupta pentru o reconcepere a intrat acum, datorită HMKV, în turnul U din Dortmund sporește cererea imanentă Jörg Stüdemann demnă a propriilor condiții de viață. La inițiativa lui Ricarda Erdmann (AWO- pentru o înțelegere a artei, care este ori- IKUZ), a lui Sami Dzemailowski (Carmen entată cu hotărâre împotriva rasismului, a e.V.) și a lui Berthold Meyer (Theater im Celuilalt și a excluziunii sociale, în acest Depot), am conceput împreună un festival caz, a rromilor. Procesul ne învață, de RO cultural care își propune să fie și un ca- talizator pentru o transformare socială în asemenea, cum arta ca fait social poa- te transcende ceea ce este dat și poate „Doriți să realizați în Dortmund un pro- tiști, și-au adus contribuția mulți actori Dortmund, în fiecare an. Au putut fi astfel adăposti dorința unui viitor mai bun. iect artistic, în care o clădire să fie re- ai comunităților rrome, Romano Than, puse în practică numeroase proiecte pe Recunoștința noastră se îndreaptă către: concepută după modelul arhitecturii și al cu Hassan Adzaj în frunte, compania de marginea festivalului: Casa Copiilor, un Christoph Wachter și Mathias Jud, care fațadelor unor modele din România? Doi integrare GrünBau, firma de tinichigerie loc de întâlnire pentru copii în Nordmarkt; au făcut să fie perceput și mai acut simțul artiști, Christoph Wachter și Mathias Jud, Gabor și orașul Dortmund. Se consideră înființarea asociației Romano Than e.V., posibilității pentru Dortmund. Există încă ar dori să pună în practică un astfel de că proiectele artistice realizate de Wach- o casă a rromilor europeni; grupurile speranța ca cel puțin casa din Schleswi- proiect, în cooperare cu colaboratori din ter și Jud au un caracter intervenționist, de dansuri pentru copii și tineri din ger Straße 31 să aibă o soră care să știe Dortmund și cu Interkultur Ruhr, și colaborativ și, din toate punctele de ve- Romano Than, în Dietrich-Keuning-Haus; să încânte ca școală sau ca grădiniță, cu ne-am gândit că aceasta s-ar potrivi ora- dere, participativ. Pentru Dortmund aces- achiziționarea și renovarea de către mu- o față/fațadă comparabilă. Și, după cum șului Dortmund, grație festivalului vostru te afirmații nu pot fi decât confirmate. nicipalitate, în Nordstadt, a cinci „case se știe, ar trebui să susținem dorința de 28 Gelem Gelem.” Fără elanul neobosit al celor doi, aceste cu probleme”, cu numeroși rezidenți din copii. 29 realizări nu s-ar fi înfăptuit. Pentru că sud-estul Europei; o serie de proiecte de Cam așa mi-a sunat la telefon întrebarea au motivat inteligent, au coordonat, au angajare și de lucru pentru tineri și adulți; Jörg Stüdemann este director lui Fabian Saavedra-Lara. Mirarea iniți- dezbătut și apoi au lucrat pe schele, zile utilizarea mediatorilor educaționali rromi municipal, trezorier și ofițer cultural al ală mi-a dispărut și entuziasmul pentru în șir, împreună cu Cernat Siminoc și alți în școlile din Nordstadt; în prezent, înfi- orașului Dortmund. această idee a apărut după câteva ex- asistenți, convinși de ideea lor, convinși plicații scurte. Au urmat, bineînțeles, de potențialul participanților, convinși și căutări în internet, referitoare la artiști, de semnificația socială și politică a pro- discuții în Dortmund cu autoritățile res- iectului. Poate că și contextul și-a spus ponsabile pentru construcții și firma cuvântul. GrünBau, cu Romano Than e.V., sponso- rul Gelem Gelem și, în cele din urmă, Din 2014, o mare comunitate de organiza- prima întâlnire cu artiștii. La sfârșit, pu- tori organizează, la Dortmund, festivalul tem spune acum, alături de toți ceilalți Gelem Gelem, care, pe lângă atitudinea participanți: „We did it!“ culturală, are și una clar politică și soci- al-emancipatoare, și solicită respect pen- EN Casa din Nordstadt Dortmund, Schles tru cea mai persecutată minoritate etnică “Would you like to realise an art project thought this might suit Dortmund well wiger Straße 31, a devenit un punct de din Europa. La fel ca la o masă rotundă in Dortmund in which a building is re- with its Djelem Djelem festival.” atracție, un reprezentant cultural, care pentru asistență socială, cu multe asoci- designed based on the architecture and strălucește în toată splendoarea sa, privi- ații și organizații de asistență socială pe façades of role models in Romania? The query from Fabian Saavedra-Lara tă din cafeneaua kosovară, aflată pe cea- tema „Imigrația din sud-estul Europei”, The two artists, Christoph Wachter and in a telephone call I had with him must laltă parte a străzii. Dar, înainte de toate, prejudecățile la adresa țiganilor sunt ridi- Mathias Jud, would like to realise such have gone something like this. My initial acest proiect este rezultatul unei pregătiri cate și se încearcă îmbunătățirea condi- a project in cooperation with Dortmund astonishment faded, and enthusiasm bine coordonate, la care, pe lângă ar- țiilor de viață precare ale noilor imigranți participants and Interkultur Ruhr, and we for the idea grew following some brief
explanations. This was of course fol- most intensively persecuted minority in exclusion, in this case of the Roma. The wiger Strasse 31 will receive a sister, lowed by Internet research on the artists, Europe. Just like in a round table for so- process also teaches how art transcends which will be sure to charm as a school discussions in Dortmund with the local cial work with many associations and wel- existing conditions as a fait social and or kindergarten with a comparable face/ authority real estate office and the Grün- fare organisations on the topic of “immi- can provide a home for the dream of a façade. And we should of course support Bau company, with Romano Than e.V., the gration from South Eastern Europe”, a better future. We would like to express this wish for children. organisers of Djelem Djelem and finally stand is taken against antiziganist preju- our gratitude: Christoph Wachter and initial meetings with the artists. In the dices and an attempt is made to improve Mathias Jud intensified the Dortmund Jörg Stüdemann is City Director, Treasurer end, we and all participants were able to the precarious living conditions of new sense for possibilities. There remains and Head of the Department of Culture of say: “We did it!” immigrants and schooling for their chil- hope that at least the building at Schles the City of Dortmund. dren. Cultural and artistic contributions The building in the Nordstadt district from the Roma communities bring people of Dortmund at Schleswiger Str. 31 has of different origins together at the festival become a real eye-catcher, an attractive and open up a space for self-empower- cultural representative that really radiates ment, as well as for the struggle for a dig- beautifully from the perspective of the nified reshaping of one’s own circum- Kosovan café on the opposite side of the stances. At the initiative of Ricarda street. However, more than anything, this Erdmann (AWO-IKUZ), Sami Dzemailowski project is the result of well-coordinated (Carmen e.V.) and Berthold Meyer (Theater preparation, in which, in addition to the im Depot), we worked together to develop artists, many participants from the Roma a cultural festival that, depending upon communities were involved in building the year of execution, also hopes to be a models, as well as Romano Than, headed catalyst for social transformation in Dort- by Hassan Adzaj, the integration compa- mund. Many projects revolving around the 30 ny GrünBau, the tinsmith company Gabor festival could thus be brought to life: Casa 31 and the City of Dortmund. It is said that Capiilor, a children’s meeting point at the the art projects of Wachter and Jud are Nordmarkt, the founding of the Romano interventionist, collaborative and partici- Than association – a building of the Euro- patory in every respect. This can only be confirmed for Dortmund. The whole thing pean Roma e.V., the children’s and youth dance groups of Romano Than in the DE would not have been possible without Dietrich-Keuning-Haus, the acquisition by „Wollt Ihr in Dortmund ein Kunstprojekt dann Internetrecherchen zu den Künst- the tireless dedication of the two. They the city of five “problem buildings” with realisieren, bei dem ein Gebäude in An- lern, Diskussionen in Dortmund mit dem provided energetic motivation, coordi- many inhabitants from South Eastern Eu- lehnung an die Architektur und Fassaden Liegenschaftsamt und der Firma Grün- nated, debated and then worked for days rope in the Nordstadt district and their re- von Vorbildern in Rumänien umgestaltet Bau, mit Romano Than e.V., der Träger- with Cernat Siminoc and other helpers furbishing, several job-creation and work wird? Die beiden Künstler Christoph schaft von Djelem Djelem und schließlich on the scaffold – convinced of their idea, projects for youth and adults, the deploy- Wachter und Mathias Jud möchten ein erste Treffen mit den Künstlern. Am Ende convinced of the potential of the contrib- ment of Roma educational mediators in solches Vorhaben in Kooperation mit können wir jetzt mit allen Beteiligten ge- utors, and convinced of the social and the Nordstadt schools, presently the set- Dortmunder Akteur*innen und Interkul- meinsam sagen: „We did it!“ political significance of the project. It ting up of a Roma podcast and the digital tur Ruhr umsetzen, und wir dachten, das seems that the context was also probably start for a house of the European Sinti and könnte wegen Eures Festivals Djelem Dje- Das Haus in der Dortmunder Nordstadt, appropriate. Roma. lem gut zu Dortmund passen.“ Schleswiger Str. 31, ist ein Hingucker geworden, ein attraktiver Kulturrepräsen- A large community of organisers has That the Roma art project Façade is now So oder so ähnlich muss die Anfrage von tant, der aus der Perspektive des kosova- been organising the Djelem Djelem cultur- even finding its way into the Dortmunder Fabian Saavedra-Lara in einem Telefonat rischen Cafés auf der gegenüberliegen- al festival in Dortmund since 2014, which, U, thanks to the HMKV, reinforces the im- mit mir geklungen haben. Das erste Er- den Straßenseite wunderbar strahlt. Aber in addition to the cultural, also occupies a manent concern of an understanding of staunen wich, und die Begeisterung für vor allem ist dieses Projekt das Resultat clearly political and social-emancipatory art that positions itself decisively against die Idee stellte sich nach knappen Erläu- gut abgestimmter Vorbereitung, an der position and demands respect for the racism, infamous othering and social terungen ein. Selbstverständlich folgten neben den Künstlern modellbauend viele
Akteur*innen aus den Roma-Communi- wir gemeinsam ein Kulturfestival, das je ties, Romano Than mit Hassan Adzaj an Durchführungsjahr auch Katalysator für der Spitze, das Integrationsunternehmen eine soziale Transformation in Dortmund GrünBau, die Spenglerfirma Gabor und sein will. So konnten zahlreiche Projekte die Stadt Dortmund beteiligt waren. Inter- im Umfeld des Festivals ins Leben geru- ventionistisch, kollaborativ und in jeder fen werden: Casa Capiilor, ein Kindertreff Hinsicht partizipativ seien die Kunstpro- am Nordmarkt, die Vereinsgründung jekte von Wachter und Jud, heißt es. Das Romano Than – ein Haus der europäi- lässt sich für Dortmund nur bestätigen. schen Roma e.V., die Kinder- und Jugend- Ohne den unermüdlichen Elan der Beiden tanzgruppen von Romanothan im Diet- wäre das Ganze nicht zustande gekom- rich-Keuning-Haus, der städtische Ankauf men. Denn sie haben pfiffig motiviert, ko- von fünf „Problemhäusern“ mit zahlrei- ordiniert, debattiert und dann mit Cernat chen Bewohner*innen aus Südosteuropa Siminoc und anderen Helfer*innen auf in der Nordstadt und deren Sanierung, et- dem Gerüst tagelang gearbeitet – über- liche Beschäftigungs- und Arbeitsprojek- zeugt von ihrer Idee, überzeugt von den te für Jugendliche und Erwachsene, der Potentialen der Mitwirkenden, überzeugt Einsatz von Roma-Bildungsmediator*in- auch von der sozialen und politischen nen in den Nordstadtschulen, aktuell der Bedeutung des Projekts. Wahrscheinlich Aufbau eines Roma-Podcasts und der stimmte überdies der Kontext. digitale Start zu einem Haus der europäi- schen Sinti*zze und Rom*nja. Seit 2014 richtet eine große Gemeinschaft der Veranstaltenden das Kulturfestival Dass das Roma-Kunstprojekt Fassade 32 Djelem Djelem in Dortmund aus, das nun sogar – dank des HMKV – Einzug gleichfalls neben der kulturellen eine klar hält in das Dortmunder U, verstärkt das politische und sozial-emanzipatorische immanente Anliegen eines Kunstver- Position einnimmt und Respekt für die ständnisses, das sich dezidiert gegen am stärksten verfolgte ethnische Minder- Rassismus, das berüchtigte Othering und heit in Europa einfordert. Genau wie in die soziale Exklusion, in diesem Fall der einem Runden Tisch der Sozialen Arbeit Rom*nja, wendet. Der Prozess lehrt auch, mit vielen Vereinen und Wohlfahrtsorga- wie Kunst als fait social das Gegebene nisationen zum Thema „Zuwanderung transzendieren und die Sehnsucht nach aus Südosteuropa“ wird gegen antiziga- einer besseren Zukunft beheimaten kann. nistische Vorurteile aufgestanden und der Dankbar erkennen wir: Christoph Wachter Versuch unternommen, prekäre Lebens- und Mathias Jud haben den Dortmun- verhältnisse der Neuzugewanderten und der Möglichkeitssinn geschärft. Noch die Beschulung ihrer Kinder zu verbes- bleibt die Hoffnung, dass wenigstens das sern. Kultur- und Kunstbeiträge aus den Haus in der Schleswiger Straße 31 eine Roma-Communities bringen im Festival Schwester erhält, die als Schule oder Menschen unterschiedlicher Herkunft Kindergarten mit einem vergleichbaren zusammen und eröffnen einen Raum für Gesicht/Fassade zu verzaubern versteht. die Selbstermächtigung, zudem für den Und einen Kinderwunsch sollten wir be- Kampf um eine würdevolle Umgestaltung kanntermaßen unterstützen. der eigenen Lebenslagen. Auf Initiative von Ricarda Erdmann (AWO-IKUZ), Sami Jörg Stüdemann ist Stadtdirektor, Dzemailowski (Carmen e.V.) und Berthold Kämmerer und Kulturdezernent der Meyer (Theater im Depot) entwickelten Stadt Dortmund. Schleswiger Straße 31, Dortmund (c) Christian Huhn Fotografie
Sie können auch lesen